Se arată îngrijorați și pentru situația culturii orădene, pe care o văd redusă la evenimentele APTOR. Cei doi și-au expus opiniile și propunerile într-o conferință de presă în Parcul Bălcescu.

„Falsurile primăriei…”

Cunoscut contestatar al Primăriei pe tema spațiilor verzi ale urbei, Orlando Balaș spune că a demontat „falsurile primăriei” în ceea ce privește suprafața de spațiu verde pe cap de orădean și situația plantărilor respectiv doborârii de arbori în urbe. Balaș își bazează afirmațiile pe o compilație de informații obținute direct de la Primărie sau din documente postate pe site-ul primăriei iar concluzia sa este că „spațiile verzi din Oradea se formează din pix”.

[eadvert]

Conform acestuia, „minciuna a început în 2011”, când primăria a contractat realizarea Cadastrului spațiilor verzi cu firma Geodis. La finalul inventarierii, directorul firmei raporta 461 ha de spațiu verde în Oradea. În memoriul tehnic predat de firmă Primăriei e înscrisă suprafața de 595 ha ca suprafață totală de spațiu verde, dar cifra e tăiată din pix și înlocuită cu 663 ha.

„Adică fix căt era necesar pentru ca primăria să declare că, la o populație de 204.000 locuitori, ar exista o suprafață de spațiu verde amenajat de 25 mp/locuitor”, susține Balaș.

El zice că „primăria a mărit efectiv din pix suprafața cu încă 200 de hectare, care nu corespund definițiilor legii, spre exemplu terenurile fostei sere de pe Calea Borșului, care acum e doar un teren degradat, sau a unor spații aferente blocurilor de locuințe, pietruite sau cu pămînt bătătorit pe care parchează mașinile.”

Balaș zice că a venit, apoi, momentul Planului Urbanistic General și măsurătorile ar fi arătat că „de fapt în Oradea sunt doar 302,6 ha de spații verzi confom Legii 24/2007”, ceea ce înseamnă nici 14 mp de spațiu verde pe cap de locuitor. Candidatul consideră că Primăria își asumă aceste cifre, din moment ce a achitat studiile și măsurătorilor și a postat datele pe pagina proprie de internet. „În Planurile Urbanistice anterioare, din anii 1995 și 2000, și în Agenda Locală 21 suprafața de spațiu verde din Oradea era de numai 9,17 mp/locuitor.

Evident că nu avea cum să crească după 12 ani de guvernare PNL la peste 24 mp/locuitor, spațiile verzi nefiind elastic să se poată întinde la nesfîrșit”, mai comentează Balaș. Față de raportările Primăriei că în ultimii 12 ani a amenajat 24 hectare de spații verzi, candidatul susține că acestea nu sunt un plus în ceea ce privește suprafața pe cap de locuitor: Parcul Olosig, Parcul Seleuș, Parcul Salca I, II, III, Parcul Xenopol, Parcul Tokay, Parcul Adona, Parcul Ciheiului, Parcul Ion Bogdan, Parcul Cetății, zona picnic Silvaș, Parcul Octavian Goga, Zona de agrement Sovata de pe malul drept al Crișului Repede, Scuar Drum Militar Mal Peța, Scuar Piața Unirii erau deja spații verzi.

De fapt, Balaș insistă că prin amenajările făcute, suprafața de spațiu verde și numărul de arbori s-au redus: „Primăria nu spune nimic despre spațiile verzi distruse sau pur și simplu desființate în ultimii ani: malul stîng al Crișului între Pasarela de la Liceul Gojdu și Podul de la Informatica, Ștrandul Municipal, Dealul Ciuperca, păduricea din Calea Aradului, Piața Ferdinand, Piața Independenței și alte zone însumînd zeci de hectare de spațiu verde rase de pe fața pământului cu buldozerul progresului”. Arbori, arbuști… Într-o primă formă, primul Cadastru verde raporta, în 2010, peste 41.000 de arbori din care 36.000 arbori maturi.

Balaș spune că la insistența Primăriei, firma a pus în acest inventar și arbuștii de hibiscus, gard viu, măceș, iuniperus, caprifoi etc, ajungând la peste 120.000 de „arbori”. În comunicatele oficiale, primăria afirmă că între 2008 și 2019 ar fi fost tăiați 7915 arbori și plantați 28.705 arbori. Cei de la POL susțin că numărul de arbori doborâți este mult mai mare, dat fiind că executivul nu a contabilizat și arborii doborâți în cadrul lucrărilor publice sau private.

„Apreciem că după 2008 s-au tăiat, justificat sau nu, o treime din arborii maturi existenți în oraș, numărul total al tăierilor reale fiind mai mare de 15.000 de arbori și arbuști de talie mai mare”, e concluzia candidaților.

POL cere…

Pentru prevenirea tăierilor nejustificate, Partidul Oamenilor Liberi solicită ca toate proiectele de dezvoltare imobiliară și lucrările edilitare să fie avizate și de Compartimentul de spații verzi, respectiv de o Comisie de avizare din care să facă parte și specialiști externi, cere Balaș. De asemenea, el insistă că toaletarea arborilor ar trebui făcută de muncitori angajați ai Primăriei, care să taie cât le indică expertul Primăriei.

Acum, activitatea fiind plătită la crengi doborâte, către firme, acestea ar fi tentate să își maximizeze încasările. Îmbătrâniți în pepiniere O mândrie a administrației locale este că în Oradea se plantează arbori cu coronament și tulpină consistentă. Candidatul POL vede în asta o cauză importantă pentru care se uscă arborii, pentru că e „o dimensiune inadecvată în momentul plantării”.

„Începînd cu anul 2015 primăria a cerut dimensiuni exagerat de mari ale arborilor în momentul plantării, circumferință de peste 26 cm la 1 m de la colet. În acel an nici nu s-a prezentat nici o firmă la licitație! În anii următori circumferința cerută a scăzut la 24 cm, dar tot este mult prea mare față de dimensiunea obișnuită și recomandată, de 12-14-16 cm circumferință la 1 m de la sol. Deși am semnalat acest lucru primăriei în 2018, ni s-a spus că nu se poate face nimic, deoarece contractul cadru este semnat pe trei ani și nu se poate modifica – asta cu toate că se uscă sute de arbori plantați necorespunzător și la un preț mult prea mare!”, transmite el.

Cererea POL este revenirea la dimensiunea de plantare la 14-16 cm circumferință a tulpinei, ca o garanție a supraviețuirii puieților. Partidul mai vine cu pretenția de a introduce în regulamentele de urbanism obligația arborizării zonelor nou construite. Balaș, inginer peisagist, zice că privește cu amuzament propunerea liberalilor de a obliga populația să facă aliniamente stradale pe domeniul public, în fața caselor, pentru că asta ar genera un aspect pestriț și nu ar exista control pe termen lung. Sarcina aceasa o pune, de asemenea, în cârca executivului, având în vedere că e vorba de domeniul public.