Pentru că nu mai au consumabile, stațiile de măsurare a calității aerului nu mai funcționează, în Oradea. Potrivit datelor furnizate de Agenția de Protecția Mediului Bihor, Stația BH1 (tip urbană), amplasată la sediul APM Bihor, a fost oprită în data de 26 iunie 2022 și stația BH2 (tip industrială), a fost oprită la în data de 24 octombrie 2022.

[eadvert]

Cu toate ca agenția nu a zis nimic de stația BH3, situată în Nufărul, și aceasta apărea nefucțională pe data de 4 iunie, pe site-ul calitateaer.ro. Între timp, pe 1 iunie, Comisia Europeană a transmis un aviz motivat României, din cauză că nu monitorizează calitatea aerului. Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.

Din cele trei stații de monitorizare a aerului din Oradea, niciuna nu este funcțională. Deși Agenția de Protecția Mediului Bihor ne-a transmis că doar două sunt scoase din funcțiune, Stația BH1 de la sediul APM și Stația BH2 din Episcopia Bihor, duminică nici Stația BH3 din cartierul Nufărul nu era funcțională, potrivit site-ului calitateaer.ro. Totodată, pe site-ul amintit mai are apare Stația BH4, situată în zona Țețchea și nefuncțională, și Stația BH5, din zona Haieu, singura care arată că ar fi funcțională.

Motivul pe care stațiile nu ar funcționa este lipsa de consumabile. Ministerul Mediului a informat APM Bihor că a expirat contractul de achiziții servicii, pentru stațiile de monitorizare a calității aerului.

Asta se întâmpla pe 1 iunie 2022, în urmă cu exact un an.

„Astfel că, APM Bihor raportează, către ANPM și MMAP, defecțiunile existente, starea de funcționare a echipamentelor, lipsa consumabilelor, conform procedurii de raportare existente la nivelul rețelei, și totodată solicită fondurile necesare remedierii problemelor. Având în vedere că până la această dată nu au fost alocate fondurile necesare funcționării stațiilor, în timp analizatoarele au fost oprite deoarece nu funcționau corespunzător”, ne-a transmis APM Bihor, la solicitarea Jurnal bihorean.

Potrivit sursei citate, Stația BH1 (tip urbană) amplasată la sediul APM Bihor a fost oprită în data de 26 iunie 2022 și stația BH2 (tip industrială) a fost oprită la în data de 24 octombrie 2022.

Între timp, săptămâna trecută, Comisia Europeană a solicitat României să instituie o rețea funcțională de monitorizare a calității aerului.

„Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul instituției.

Documentul subliniază că „este esențial ca standardele privind calitatea aerului care sunt consacrate în legislația UE să fie pe deplin puse în aplicare pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural”. „Pactul verde european, cu strategia sa de reducere la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană”, mai arată comunicatul de presă.

De altfel, Comisia Europeană a mai transmis avertisemente țării noastre, pe această temă, în iunie 2017 și iulie 2019. „Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice”, mai arată documentul citat.

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare, în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Aplicație pentru monitorizarea poluării

În urmă cu câteva luni, Ministerul Mediului anunța că alansat aplicația CalitateAer care poate fi descărcată gratuit de oricine, pe telefonul mobil. Prin accesarea aplicației se pot afla date legate de calitatea aerului, care la momentul respectiv nu era măsurată de toate stațiile, din cauza că multe stații erau deja nefuncționale.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) cuprinde 148 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului şi 11 staţii mobile: 30 staţii de tip trafic, 58 staţii de tip industrial, 37 staţii de tip fond urban, 13 staţii de tip fond suburban, 7 staţii de tip fond regional, 3 staţii de tip EMEP.

Depășiri are valorilor normale

Potrivit APM Bihor, în ultimii doi ani au fost înregistrate mai multe depășiri ale valorilor normale, pentru poluanții monitorizați de stațiile APM.

„Am luat în analiză datele de monitorizare din ultimii doi ani (2021 și 2022) și rezultă că au fost înregistrate depășiri în anul 2021 pentru polunatul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (6 depășiri), BH2 (26 depășiri) și BH4 (3 depășiri), iar în anul 2022 tot pentru poluantul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (3 depășiri), BH2 (2 depășiri)”, ne-a informat APM Bihor. De menționat că în 2022, de la jumătatea anului BH1 nu mai funcționa, iar BH2 din luna octombrie.

Ce este PM10

Particule în suspensie PM10 și PM2,5 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Cele două pot apărea în urma unor erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului, dar și din activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți.

Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.