Pasiunea primarului de Sălacea pentru restaurarea obiectelor de valoare, de patrimoniu ale comunei, se orientează acum spre a reda locuitorilor o pompă de apă care a aparținut pompierilor voluntari din secolul al XIX-lea.
„Sălacea a avut peste 120 de pompieri voluntari atunci. Vreo 20 dintre ei erau tineri care învățau, ceilalți erau cadeți. Pompa de apă pe care am dus-o la restaurare în comuna cu care suntem înfrățiți din Ungaria, la Rákóczifalva, lângă Szolnok, e o pompă rară, unică. Aceasta fie și pentru că unele piese s-au făcut la renumitele ateliere Geittner și Rausch, care s-au închis în 1902. Această situație a fost posibilă fiindcă am întâlnit un om minunat, care avea un mare respect pentru tot ceea ce înseamnă patrimoniu, dr. Imre Hoffman. General locotenent de pompieri în retragere, dr. Imre Hoffmann a fost secretar de stat adjunct pentru ocuparea forței de muncă și gestionarea apelor și director general adjunct al Direcției Generale Naționale pentru Gestionarea Dezastrelor, din cadrul Ministerul de Interne, în Ungaria. Domnia sa ne spunea în urmă cu câteva săptămâni că, de-a lungul deceniilor de carieră ca pompier, nu a mai văzut vehicule atât de speciale precum deține satul nostru. El a fost bucuros să urmărească lucrările de restaurare și să salveze acest patrimoniu. Domnia sa a fondat Fundația pentru trecutul pompierilor Sf. Florian, acolo unde am dus pompa la restaurat și unde am fost ajutați din prietenie în acest demers. Fundația are ca obiectiv căutarea și colectarea de materiale și echipamente personale de protecție împotriva incendiilor, precum și explorarea, prelucrarea, conservarea și prezentarea tradițiilor legate de istoria pompierilor. Noi avem expusă la castel o pompă destinată adulților, tot de prin 1880, restaurată și funcțională. Avem de asemenea două mașini aduse de dr. Imre Hoffmann, care a fost la noi la Sălacea tocmai pentru a vedea cum valorificăm aceste comori. Fiind încântat de ceea ce a văzut, a decis ca și acele două mașini din Ungaria să fie expuse la noi. Aceste pompe erau trase de oameni. Pompa noastră de pompieri, veche de aproape 150 ani, este acum în curs de restaurare. Din păcate însă, marți am primit trista veste că dr. Imre Hoffmann nu mai este printre noi. Domnia sa a ocupat funcții în stat până pe 20 septembrie 2020, când din pricina unei boli crunte, a trebuit să se retragă. Aveam planuri mari de colaborare, deorece domnia sa este autorul acelui plan care a relansat Esztar din punct de vedere economic și social, atunci când era secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, găsind o soluție la această problemă de interes național. Chiar în aceste zile, discutam cu domnii Szabó Odön și Cseke Attila despre cum am putea implementa acesta model în România, iar domnul Hoffmann m-a și pus în legătură cu succesorul său”, explică primarul de Sălacea, Horváth Béla.
Modelul Esztar, armă contra pandemiei
Modelul Esztar, prin care asistaţii sociali se pot transforma din povară pentru buget în vectori de plus-valoare, e mai necesar ca niciodată pentru a fi implementat și în România. Acest model se află în atenția autorităților din mai multe țări, inclusiv din Ungaria, acolo unde s-a dovedit a fi unul de succes. „Modelul Esztar e mai necesar ca oricând acum, în pandemie, când oamenii din întreaga lume și-au pierdut locurile de muncă”, spune primarul de Sălacea.
Despre modelul de succes al cooperativelor de la Esztar s-a vorbit pentru prima dată în Bihor în 2015, atunci când Adrian Simon, purtătorul de cuvânt al CJ Bihor și lider în grupul Masa Bihorului – Bihari Ízvilág, a organizat o vizită de documenatre la Esztar pentru primari, parlamentari, lideri politici şi jurnalişti. Primarul Horváth Béla a făcut parte din aceea delegație și a fost dornic să afle secretul succesului comunității.
Cu prilejul vizitei de la Esztar, s-a explicat faptul că modelul de economie socială e conceput astfel încât oamenii să aibă o ocupaţie, iar munca lor să aducă plus-valoare. Atunci, în Ungaria, însuşi coonceptul de asistat social era altfel. Un cetățean maghiar primea ajutor social de aproximativ 700 de lei. În România, ajutorul social era undeva în jur de 200 lei. Iar fostul primar de Marghita, Pocsaly Zoltán, prezent la Esztar, considera că suma mică de bani pe care românii o primesc îi determină să se sustragă de la muncă. Pe atunci parlamentar, ministrul Ceske Attila intenționa să aducă îmbunătăţiri legislaţiei în domeniu, după modelul maghiar. El explica faptul că Guvernul de la Budapesta derulează un program naţional de muncă voluntară pentru cei care nu au locuri de muncă, în cuantum de 110 milioane de euro, iar suma creşte în fiecare an, pentru ca aceştia să aibă condiţii pentru a demara proiecte prin care să-şi asigure existenţa. Dacă acestea se dovedesc viabile pe piaţă, competitive, atunci ele pot fi preluate sub formă de cooperative de către administraţiile locale.
În 2010, în Esztar existau peste 200 de şomeri, dintr-un total de 1.400 de locuitori. Localitatea avea datorii imense la gaz, ceea ce a determinat chiar întreruperea agentului termic la şcoli, grădiniţe şi la primărie. Autoritățile au început să facă proiecte care vorbesc despre autoguvernare şi despre autofinanţare. „Nu era decât o soluţie: să ne rupem radical de ceea ce ne crea probleme şi astfel s-a conturat ideea de a trece de la gaz la energii alternative. Am cumpărat cazane, am plantat 3 ha de salcie energetică, iar micii agricultori din zonă ne-au ajutat să ne asigurăm energia pe bază de rapiţă. O lună de zile pe an, ne ocupăm de această problemă în cadrul programului social în beneficiul comunităţii. Acum ne autosusţinem energetic”, explica primarul de Esztar.
În cooperativele din Esztar se realizează produse care au devenit branduri locale, dar care sunt prezente deja în lanţuri de magazine de la nivel naţional. Majoritatea brandurilor au pus în valoare tradiţiile locale. Esztar a fost premiată cu bani pentru bune practici. Prin programul social de lucru efectuat în beneficiul comunității, Esztar a reușit nu doar să stopeze șomajul local, migrația populației, ci să dea plus-valoare propriilor produse.
Trimite articolul
XFoarte tare. Felicitari.