Instanța a făcut un scurt istoric al procesului care a debutat prin trimiterea în judecată a celor doi medici, prin rechizitoriul din 2 iunie 2025 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. Instanța de fond, Judecătoria Oradea a pronunțat prima sentință pe 22 decembrie 2025, când medicul Matei a fost condamnat la un an și 4 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani, iar doctorița Guleș a fost achitată pe motiv că „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”.
Pe 19 ianuarie 2026, hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel Oradea de către părinții băiețelului și de medicul Mircea Silviu Matei. Judecata în apel s-a derulat pe parcursul a 7 termene, din 22 ianuarie şi până pe 10 februarie, iar o hotărâre definitivă a fost pronunțată pe 6 martie.
Atunci, pediatrul Matei a fost achitat pe considerentul că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, motiv care a fost invocat și pentru achitarea în apel a medicului Mihaela Guleș.
5 martori, audiați peste 9 ore și jumătate
În informarea dată publicității miercuri de Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Oradea se arată că în cadrul judecății în apel a fost cerută reaudierea mamei lui Tudor Burduja, solicitare încuviințată de instanță. „La finalul audierii acesteia la întrebarea Curţii, apărătorii aleşi ai părţilor civile apelante, avocaţi B.C şi K.I., au arătat că nu au obiecţiuni cu privire la declaraţia dată în cauză, astfel cum apare consemnat în încheierea din şedinţă din data de 2 februarie 2026”, a precizat sursa citată.
5 martori au fost audiați la Curtea de Apel Oradea pe 3 și 5 februarie, pe durata a 9 ore și 35 de minute. Conform instanței, mama băiețelului nu a cerut Curții reaudierea vreunui martor audiat de Judecătoria Oradea, iar cu privire la un martor solicitat de Parchet, avocații părinților au menţionat că lasă la aprecierea judecătorilor dacă acceptă sau nu să-l audieze.
„Cu privire la cererea privind administrarea probelor ştiinţifice constând în efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală, a unui supliment la raportul de expertiză medico-legală şi emiterea unui nou aviz a raportului expertiză medico-legală, apărătorii aleşi ai părţilor civile s-au opus încuviinţării acestora, solicitarea fiind respinsă de către instanţă”, au transmis reprezentanții Curții de Apel orădene.
Explicații pe 35 de pagini
Hotărârea dată de Curtea de Apel Oradea pe 6 martie a fost motivată pe nu mai puțin de 35 de pagini. Completul de judecată a explicat, printre altele că nici procurorul de caz și nici Judecătoria Oradea nu au indicat ce act normativ sau care măsură de prevedere referitoare la exercițiul profesiei de medic au fost încălcate de către doctorii inculpați.
Conform instanței, s-a reținut că în principiu, eroarea de diagnostic nu este sancționabilă penal, deoarece nu trebuie să-i fie imputate medicului limitele la care a ajuns medicina. „Dacă medicul a respectat protocoalele de diagnostic și, în ciuda acestui aspect, s-a înșelat cu privire la boala de care suferea pacientul, deși obiectiv există o eroare de diagnostic, aceasta nu poate fi echivalată cu o culpă cu semnificație penală”, a transmis Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Oradea.
Judecătorii Curții, care au analizat dosarul, au explicat că analiza conduitei medicale a inculpatului trebuie raportată la datele cazului existente la momentul realizării actului medical imputat (sublinierea Curții de Apel Oradea – n. red.) pentru a stabili, fără echivoc, dacă trebuia şi putea să anticipeze complicațiile ulterioare în baza datelor medicale despre pacient pe care le avea, altfel spus, dacă riscul respectiv, în mod rezonabil, putea fi anticipat.
„În baza probelor administrate, instanţa de apel a reţinut că decesul s-a produs ca urmare a unui cumul de cauze care nu au putut fi previzionate la momentul efectuării consultului, iar tratamentul adecvat afecțiunilor pacientului putea fi administrat doar după stabilirea agentul etiologic, care, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, putea fi identificat doar în decurs de minim 48 de ore și chiar mai mult până la 72 ore, prin efectuarea analizelor bacteriologice, a antibiogramei și a testelor specifice pentru virusurile respiratorii. Or, antibiograma a sosit supă 7 zile”, au mai menționat reprezentanții Curții.
Referiri la avocații părților civile
În informarea instanței orădene se face o precizare referitoare la asistența juridică a părților civile din proces, care a fost asigurată de doi avocați, dintre care unul – avocata Ingrid Kogler – s-a prezentat în substituirea avocatului Răzvan Doseanu, ambii indicați în document doar cu inițiale. Despre avocatul Doseanu se arată că „nu a fost prezent în faţa instanţei de apel la niciun termen de judecată”.
Bihon a solicitat o reacție avocatului Răzvan Doseanu, pe care o vom publica în momentul în care o vom avea.
Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Oradea a precizat că a prezentat „aspecte factuale” despre acest proces ca urmare „a informaţiilor apărute în presă atât la nivel local, cât şi central privind soluţia de achitare pronunţată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală prin decizia penală nr. 137/A/06.03.2026, în vederea asigurării unei informări echilibrate şi obiective”.
Acuzațiile formulate față de cei doi medici
Așa cum Bihon a relatat, medicii Mircea Silviu Matei și Mihaela Guleș au fost anchetați de Parchetul Oradea în urma unei plângeri depuse de părinții lui Tudor Burduja, în 2018.
În sarcina primului s-a reținut că i-ar fi pus copilului un diagnostic incomplet și ar fi tratat cazul cu superficialitate: nu i-a făcut băiețelului investigaţii radiologice pulmonare şi nici nu a dispus prelevarea de probe biologice pentru efectuarea unor analize hematologice şi biochimice. Procurorii au susținut că medicul ar fi manifestat „o conduită medicală deficitară, care a contribuit la evoluţia nefavorabilă a stării de sănătate a victimei”.
Doctorița Guleș a fost acuzată că, de la momentul preluării copilului la Urgențele de la Spitalul Municipal până la internarea pe altă secţie, „nu a efectuat toate demersurile medicale necesare precizării unui diagnostic rapid şi complet (radiografie pulmonară, analize hematologice şi bioclinice), (…) astfel că i-a stabilit un diagnostic incomplet şi insuficient (…), fapt ce a amânat aplicarea cât mai rapidă a tratamentului adecvat diagnosticului”.
Un amplu material pe acest subiect puteți citi AICI.
Citiți principiile noastre de moderare aici!