Premieră în Bihor: CL Aleşd, Declaraţie de Reunire cu Moldova

E Săptămâna Unirii la Aleşd. În cadrul acesteia, în prezenţa autorităţilor locale din comuna înfrăţită cu Aleşdul – Băcioi, din Republica Moldova, în plenul Consiliului Local Aleşd a fost semnată Declaraţia de Reunire dintre Aleşd şi Băcioi, dintre Republica Moldova şi România. Evenimentul are loc şi în contextul în care 20% dintre comunele şi satele din Moldova au semnat declaraţii de Unire cu România, gest catalogat ca o nouă mişcare de eliberare naţională. Prin documentul semnat la Aleșd, participanţii se asociază demersurilor primarilor din Republica Moldova „de a lupta împreună pentru recunoaşterea valabilităţii actului Unirii”.

Semnatarii Declaraţiei de Reunire adoptată pe 29 martie 2018 la Aleşd, primarii şi viceprimarii din Băcioi şi Aleşd, aleşii locali, consilieri judeţeni din Bihor, parlamentari, preoţi, invitaţi, solicită Parlamentelor Republicii Moldova şi României să emită declaraţia comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc. Atât primarul Aleşdului, Ioan Todoca, cât şi primarul de Băcioi, Vitalie Şalari, au declarat că după momentul în care conştientizezi „faptul că pentru a îndrepta erorile trecutului şi pentru a restabili adevărul istoric în spaţiul carpato-danubiano-pontic nu există altă soluţie decât cea a reîntregirii neamului”.

Primarul de Băcioi e mai tranşant: „Viitorul Basarabiei e fie în România, fie deloc. Vremea vorbelor şi a strategiilor a trecut. E vremea faptelor!”. Totodată, declaraţia „condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări şi execuţii publice, la deportări în masă, la înfometare şi la deznaţionalizare, şi cere anularea lui”.

De altfel, actul semnat la Aleşd invocă şi o Declaraţie a Parlamentului României privind actul Ribbentrop-Molotov, prin care aleşii de la Bucureşti se angajau să trateze „cu deplină responsabilitate această problemă”. Declaraţia de Reunire de la Alşed păstrează cadrul dat de principiul egalităţii între popopare şi a dreptului acestora la autodeterminare, prevederi stipulate în art. 8 din Actul final de la Helsinki, care menționează că „toate popoarele au mereu dreptul, în deplină liberate, să-şi hotărască când şi dacă doresc statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare, şi să îşi urmărească, după propria voie, dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”.

Aşteaptă sprijinul SUA

Declaraţia de Reunire nu lasă la o parte nici Rezoluţia 148, adoptată de senatul Statelor Unite ale Americii la 28 iunie 1991, care prevede că Guvernul SUA trebuie „să susţină dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei şi al Bucovinei de Nord, să emită o declaraţie în acest scop şi să susţină eforturile ulterioare ale Guvernului Moldovei de a negocia în mod paşnic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova şi Bucovina de Nord”. Aflat la eveniment, parlamentarul PNL Ioan Cupşa, omul care a intermediat înfrăţirea din Băcioi şi Aleşd, a remarcat că Declaraţia de Reunire este „o promisiune şi o dorinţă de viitor”. Parlamentarul a subliniat că vorbim de „reunire” în momentele fericite, atunci când toţi ne reunim, de exemplu în jurul mesei de Paşte. La rândul său, vicepreşedintele Senatului României, Cornel Popa, a salutat demersul Consiliului Local Aleşd, considerându-l ca fiind unul de „maturitate de conştiinţă a neamului”. Senatorul liberal nu a uitat să trimită „aprecieri fraţilor noştri moldoveni”.

Parlamentarul a dezvăluit că a propus ca şedinţa solemnă a Parlamentului României să aibă loc la Iaşi, iar acolo să participe şi Parlamentul Moldovei, dar semnalele au fost că momentul politic nu a fost suficient pregătit. La şedinţa solemnă de la Bucureşti a participat şi preşedintele Parlamentului din Republica Moldova. Cornel Popa consideră că a fost o scăpare de organizare faptul că şedinţa nu a fost prezidată şi de înaltul oaspete din Moldova. „Îl felicit pe primarul Todoca pentru că a dat semnalul de maturitate a conştiinţei de neam şi de ţară. Şi sper că exemplul său să fie urmat în curând de cât mai multe localităţi”. Deputatul Ioan Cupşa a mărturisit JB că de adoptarea unei declaraţii similare cu cea de la Aleşd se pregătesc Oradea, Vadu Crişului şi Auşeu.