Vineri după-amiază, în clădirea impozantă de pe Roman Ciororagiu 15, parlamentarul european Dragoş Pîslaru şi-a deschis oficial cabinetul din Oradea, în cadrul unui eveniment care a debutat cu… o pană de curent. Spaţiul a fost renovat de curând iar incidentul a picat ca o surpriză dar gazdele nu s-au pierdut cu firea. Doctorand în economie, fostul ministru al Muncii din Guvernul Cioloş s-a apucat personal de treabă. După câteva minute de bricolaj, în sala conferinţei de presă din sediu s-a făcut lumină.

Primul

Cabinetul lui Pîslaru este primul de acest gen inaugurat de un parlamentar european în Oradea. Ideea nu este nouă, dar punerea în operă este o premieră pentru Oradea. În campania electorală din 2014, liberalii au promis că, odată instalată în funcţia europeană, Norica Nicolai va deschide un cabinet de euro parlamentar în Oradea, pe care îl va vizita trimestrial. După cum se ştie, aceasta nu a onorat nici angajamentul faţă de partid, necum promisiunile făcute liderilor locali sau alegătorilor din teritoriu.

Vineri seara, încadrat de Ioana Mihăilă – preşedinte PLUS Bihor şi Marius Şovarschi – preşedinte USR Oradea, în faţa unui public în care se afla şi deputatul USR Silviu Dehelean, Pîslaru a explicat că deschiderea acestui spaţiu de dialog e un “mulţumesc” adresat celor peste 33.000 de bihoreni care au votat alianţa PLUS USR la alegerile europarlamentare.

“Nu este biroul meu”, a spus europarlamentarul, explicând că îşi doreşte o deschidere a spaţiului cât mai largă, astfel încât acesta să devină loc de întâlnire a bihorenilor care au interese şi curiozităţi sau probleme legate de politica europeană, cu toţi aleşii PLUS şi USR.

Ambiţii noi

“Tot ceea ce se întâmplă la Bruxelles nu este politică externă pentru orădeni, pentru bihoreni, este politică internă. Conexiunea între cetăţenii din Oradea, Beiuş, din Bihor şi politicile europene nu trebuie să mai aşteptăm să fie intermediată pe linie ierarhică de judeţ sau de la nivel naţional şi să se piardă, apoi, “în traducere”, a spus parlamentarul european, explicând unul dintre motivele pentru care a ales să deschidă mai multe cabinete, inclusiv pe cel din Oradea.

“Aşa cum în anumite domenii ale vieţii publice Oradea a fost un far, ar fi momentul, iar, să setăm ambiţii noi la nivel local. Să depăşim stadiul în care tot ceea ce vrem să facem este infrastructura de bază. Bordurile şi străzile sunt importante dar, până la urmă, dezvoltarea este despre oameni şi tehnologie, despre modul în care politicile puse în aplicare cu oamenii, transformă realitatea. Cred că putem să setăm o nouă ambiţie pentru Oradea, pentru Beiuş şi pentru Bihor”, a mai spus Pîslaru. În opinia sa, ar fi nevoie de o nouă viziune: “apropo, infrastructura pe care o facem, uneori nu o facem la calitatea la care trebuie, alteori constatăm că mai degrabă cheltuim bani decât că ne aducem beneficii. Se pune problema “Care este viziunea de dezvoltare în această parte a ţării?”.

”Noi avem o ambiție împreună, USR și PLUS, de a lucra din ce în ce mai mult cu oamenii, de a găsi împreună cu ei soluții, și de a câștiga de pildă Beiușul la alegerile locale, și chiar mai multe municipii în Bihor”, este mesajul său, atât pentru electorat cât şi pentru ceilalţi actori ai scenei politice.

Brexit-ul, o pierdere

Comentând rezultatul alegerilor din Marea Britanie, care a reconfirmat direcţia pro-Brexit, Pîslaru comentează că, prin ieșirea Marii Britanii din UE, „România pierde un aliat pe zona de comerţ şi de investiţii” și că sunt inevitabile „efecte mai largi, migratorii”. Asta în condițiile în care, comunitatea română din Anglia numără, oficial, vreo 400.000 de persoane, și neoficial, cam de două ori pe atât.

Ca variantă pentru România să profite din această situație, Pîslaru a pomenit despre o eventuală relocare acasă a forței de muncă. În opinia sa, „reconstrucţia de infrastructură, inclusiv cea socială, ar putea integra o parte din forţa de muncă din construcţii”. De asemenea, personalul care lucreză „în îngrijire”, ar trebui tratat separat, ca parte dintr-o nouă politică de transformare a țării, sau măcar a unor zone, astfel încât să devină atractive pentru seniorii Europei, în căutare de centre de îngrijire, relaxare și tratament.

Europarlamentarul s-a mai referit și la modul în care țara și zona Bihorului profită de banii europeni disponibili.

A puctat că, pe lângă fondurile europene clasice, sunt disponibile oportunități de investiții directe, care nu trec prin sistemul centralizat național. Localitățile, individual sau în alianțe, pot accesa sume importante cu condiția să probeze că inițiativele lor generează dezvoltare. Unul dintre ele a fost Planul Juncker, cu un buget de 650 miliarde de euro, în care „România stă dramatic, locul 23”, comentează europarlamentarul PLUS.

În opinia sa, ”marea problemă pe care o avem este că facem proiectele fără să ştim sau să estimăm ce va veni”.