Semnatarii documentului își explică gestul prin faptul că dezbaterea despre pensionarea judecătorilor a fost înlocuită de „un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor”.

Președinții curților de apel l-au contrazis pe premierul Ilie Bolojan, care a susținut că „avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani.” Potrivit șefilor de instanță, cât timp a îndeplinit funcția de președinte al României, Bolojan a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 aveau vârsta între 48 şi 49 de ani.

„Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă. (…) Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă”, se arată în comunicatul șefilor de instanțe, care mai menționează că sunt judecători care au plecat din magistratură la 62 de ani ori chiar la 67 de ani.

Președinții curților de apel au precizat că, potrivit legii 303/2022 – privind statutul judecătorilor și procurorilor, vârsta de pensionare a magistraților creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, și au atras atenția că instanțele se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, ca urmare a instabilității statutului magistraţilor.

Salariile de judecător și programul de muncă

„Salarizarea magistraţilor NU este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare”, susțin președinții curților de apel. Aceștia au arătat că indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 de lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii și ajung la:

• 7.200 de lei pentru un judecător stagiar,
• 11.900 de lei pentru un judecător definitiv,
• 18.504 lei pentru un judecător de tribunal, cu o vechime de minimum 7 ani,
• 20.902 lei pentru un judecător de curte de apel (vechime minimum 10 ani),
• 27.252 de lei pentru un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are o vechime minimă de 18 ani.

Conform statisticilor, în 2024 un judecător de la o judecătorie din România a avut de soluționat, în medie, peste 1500 de dosare, în timp ce la tribunale media s-a apropiat de 1.000, iar la curțile de apel – 606.

„În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber. (…) Volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene”, se mai arată în comunicatul președinților curților de apel.

Aceștia mai arată că, în România, încrederea în justiție e la o cotă de 44%, similară cu cea din Italia sau Spania.