Săptămâna a doua a Zilelor Muzeului Țării Crișurilor, proiect cultural aflat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, aduce în obiectivele complexului muzeal o serie de conferințe și lansări de carte.

[eadvert]

Marţi, 16 mai, sunt programate două conferinţe şi o lansare de carte. Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Banca Națională a României, conferința „Teme actuale și preocupări ale băncii centrale”, de la ora 12:00, în Sala de conferinţe a Muzeului Țării Crișurilor din Str. Armatei Române nr.1/A.

Invitații din partea Băncii Naționale a României care vor susține prelegeri sunt: Victor Andrei, director al Direcției operațiuni de piață, Mugur Tolici, director al Direcției resurse umane și Ioan Muntean, director adjunct al Direcției emisiune, tezaur și casierie. Intrarea este gratuită în limita a 150 de locuri.

De la ora 17:00, va avea loc conferința „Tezaurul de la Peștiș și ponderea sa în lumea romană și a Daciei preromane”, susținută de conf. univ. dr. Cristian Găzdac, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, moderator fiind prof. univ. dr. Gabriel Moisa. Evenimentul va fi urmat de la ora 18:00 de lansarea cărții „Hoarding for value roman denarii and their imitations the hoard Pestis I”, în prezența autorilor Cristian Găzdac și Călin Ghemiș, care vor prezenta cartea apărută la Editura Mega /Editura Muzeului Țării Crișurilor, Cluj-Napoca, 2023. Evenimentul se va desfăşura tot în Sala de conferințe a instituţiei muzeale.

Atât conferința, cât și volumul „Hoarding for value roman denarii and their imitations the hoard Pestis I” fac referire la descoperirile arheologice din satul Peștiș, situat în partea de NV a României, în județul Bihor, o localitate aflată în administrarea orașului Aleșd. Primele vestigii arheologice din zona Peștiș au fost observate în anii 1970, când paleontologul Tiberiu Jurcsák a pictat peștera Piatra Jurcoaiei. În urma acestor informații, în 1970, arheologul Doina Ignat a deschis o săpătură de testare în această peșteră și a demonstrat dovezi solide datate în epoca neolitică mijlocie.

Printre cele mai remarcabile descoperiri se numără un mormânt de copil în vârstă de 6-8 ani, alături de vase ceramice, fragmente de os de căprioară și cinci mărgele de os ca inventar funerar. Această descoperire a fost urmată de altele similare din zona adiacentă bazinului Crișului Repede de la Șuncuiuș, Peștera Unguru Mare, Peștera Vadu Crișului, Peștera Devent II și Peștera Subpiatră din Aștileu.

În calitate de conferențiar universitar habilitat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Cristian Găzdac predă cursuri de Economia și Numismatica Romană și Analiza Conflictelor Militare din Antichitate. Din 2014, conduce teze de doctorat la Școala Doctorală de Studii de Securitate din cadrul aceleiași universități. Și-a întreprins teza de doctorat la Universitatea din Oxford, fiind unul dintre cei mai renumiți specialiști la nivel internațional în circulația monedelor în Dacia romană și postromană și provinciile adiacente din Dunărea de Mijloc și de Jos. Conf. univ. dr. Cristian Găzdac este consultant al Universității Oxford, Facultatea de Studii Clasice.

Călin Ghemiș, doctor în Istorie al Universității de Vest din Timișoara, specialist în arheologie preistorică și arheologia peșterii, și-a adus o contribuție semnificativă în aceste domenii prin activitatea sa la Muzeul Țării Crișurilor, unde activează de peste 20 de ani. În calitate de arheolog, a fost implicat în mai multe proiecte de cercetare arheologică, inclusiv în situri preistorice din Transilvania și Banat, dar și în peșteri din Maramureș și Bihor. Printre descoperirile notabile ale sale se numără identificarea și documentarea descoperirii arheologice de excepție „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia, precum și a unui sit preistoric din perioada bronzului târziu de la Oradea.

Dr. Ghemiș a publicat peste 60 de lucrări științifice despre arheologia preistorică și arheologia peșterii, a participat la Conferințe științifice naționale și internaționale, contribuind la dezvoltarea cunoștințelor în aceste domenii.

Intrarea la evenimente este liberă, în limita a 150 de locuri.