Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor sunt contra tendinței de la nivel național, când vine vorba de egalitatea de gen. Cele mai importante instituții din județ au mai bine de jumătate din angajați femei.

[eadvert]

Mai mult, si pe funcțiile de conducere, numărul femeilor este puțin mai mare decât cel al bărbaților. Nu stăm la fel de bine când vine vorba de reprezentarea în Parlamentul României sau în numărul de consilieri județeni. Astfel, din 9 deputați de Bihor, doar două sunt femei. La Senat județul are patru reprezentanți, din care o singură femeie. Totodată, din 32 de consilieri județeni, doar patru sunt femei. Consiliul Local Oradea stă ceva mai bine, numărul femeilor fiind de 30% din totalul aleșilor locali.
Egalitatea de gen este un aspect important de pe agenda Uniunii Europene, iar România stă din ce în ce mai prost când vine vorba de indicele egalității de gen, realizat anual de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE). În topul pe 2022, România se află pe locul 26, în urma nostră fiind doar Grecia. Iar politicienii români doar pretind că ar fi interesați de acest aspect. La nivel declarativ toți sunt pentru egalitatea de gen, însă dacă ne uităm la componența Guvernului actual, putem să ne dăm seama care e tendința la nivel național, și nu numai. Mai mult, cele două proiecte legislative care se află în Parlament, pe acest subiect, au șanse mici să treacă sau să aducă schimbări importante în societate. Despre importanța femeii în societate și egalitatea de gen se vorbește, de regulă, în jurul datei de 8 Martie, după care acest subiect își pierde importanța, până la următorul 8 Martie.

Primăria are și un viceprimar femeie, Antonia Nica, care a luat locul fostului vice, Arina Moș, acum senator în Parlamentul României.

Printre femeile cu funcții de conducere în PMO amintim: Mihaela Nastea, șef Serviciului Achiziții Publice, Rodica Funar, șef Serviciu Resurse Umane, Alina Silaghi, director Agenția de Dezvoltare Locală, Alina Butian, facility manager Cetatea Oradea, Luciana Miclea, manager marketing Visit Oradea, Simona Vlad, director executiv adjunct Direcția Economică, Anca Grama, director executiv Direcția de Asistență Socială Oradea, Eugenia Borbei, secretarul juridic al Consiliul Local. Și Consiliul Județean Bihor stă bine la acest capitol. „În aparatul propriu sunt 50 de femei, din 89 de angajați”, ne-a transmis instituția. Totodată, pe poziții de conducere sunt șase femei, din totalul de 10. Printre cele în funcții de conducere amintim: Vanț Mariana, director executiv Direcția Economică, Ioana Filip, Arhitect Șef, Carmen Soltănel, secretar general.

În privința reprezentanților din Parlamentul României, județul Bihor nu stă la fel de bine. Are doar două femei deputat, Biró Rozália și Steluța Cătăniciu, din totalul de nouă. La nivel de Senat, județul are un singur senator femeie, Arina Moș, din totalul de 4 senatori.

În declarații stăm bine

Egalitatea de gen este un subiect actual, aflat pe agenda politică românească cel puțin la nivel declarativ, dacă ne gândim la componența actuală a Guvernului României.

„În numele Guvernului României, îmi revine onoarea de a vă adresa felicitările, dar şi mulţumirile noastre pentru aportul dumneavoastră substanţial la tot ceea ce a devenit societatea românească în ultimii ani: o societate tot mai incluzivă, mai coezivă, deschisă către inovare şi progres, şi nu în ultimul rând cu un respect crescut faţă de egalitatea de gen. Vă mulţumesc totodată, stimate doamne, pentru implicarea susţinută în economia României şi în educaţia copiilor noştri, dar şi pentru valorificarea oportunităţilor oferite de politicile şi fondurile europene de care România a beneficiat în ultimii ani. Aş dori să subliniez faptul că România este profund angajată în promovarea şi implementarea politicii europene privind egalitatea de şanse, a Agendei Europene privind femeile, pacea şi securitatea, precum şi a Convenţiei ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor”, a declarat luni premierul Nicolae Ciucă, la Gala „Women in Economy”.

România, codașă în clasament

În 2010 a fost înființat Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), în vederea consolidării și a promovării egalității de gen pe întreg teritoriul UE. „Indicele egalității de gen este un instrument important de elaborare a politicilor, care măsoară progresele înregistrate în privința egalității de gen în UE în timp. Anual, acest indice atribuie UE și statelor membre un punctaj de la 1 la 100. Punctajul de 100 înseamnă că țara respectivă a atins pe deplin egalitatea de șanse între femei și bărbați”, se arată pe site-ul instituției.

Cu un punctaj de 53.7 din 100, în 2022 România se clasa pe locul 26 din 27 la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc fiind Grecia. De asemenea, față de anii precedenți, România a scăzut constat în acest top. În 2021 de exemplu, țara noastră se afla pe locul 25, în fața Ungariei și Greciei.

Punctajele se calculează în funcție de decalajele dintre femei și bărbați și de gradul de realizare a obiectivelor în șase domenii de bază: muncă, bani, nivel de cunoștințe, timp, putere și sănătate, precum și subdomeniile acestora. România are printre cele mai scăzute punctaje la domeniul putere, cu 32.6 din 100, la nivel de cunoștințe, cu un punctaj de 52.2 și la timp, cu 50.3.

Indicele cuprinde două domenii suplimentare: violența împotriva femeilor și inegalitățile transversale.

„Prin analiza inegalităților transversale se observă cum factori precum dizabilitatea, vârsta, nivelul de studii, țara natală și tipul de familie interacționează cu genul, creând parcursuri diferite în viețile femeilor și ale bărbaților”, se mai arată pe site-ul EIGE.

Potrivit sursei citate, indicele conferă vizibilitate domeniilor care necesită îmbunătățiri, „punând la dispoziția factorilor de decizie o analiză detaliată la nivelul UE și la nivel național”.

În țara noastră, ONG-ul Coaliția pentru Egalitate de Gen a publicat ghidul „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”, destinat cadrelor didactice.

„Este important ca elevii să învețe despre egalitatea de gen fiindcă este un drept fundamental al tuturor persoanelor, garantat prin Constituție și legi speciale. Inegalitățile și inechitățile ne afectează pe toți, femei și bărbați deopotrivă. Numeroase studii au demonstrat cum credința în inferioritatea fetelor sau femeilor favorizează violența împotriva acestora”, a declarat Alexandra Columban, reprezentanta ONG-ului, pentru Europa Liberă.

Ea a spus că un studiu arată că 92% dintre tinerii români doresc să discute despre egalitatea de gen la școală, iar 62% din tineri sunt de părere că în România fetele și băieții nu beneficiază de șanse și tratament în mod egal. Columban a mai adăugat că una din trei femei din țara noastră trece prin violență fizică sau sexuală din partea unui partener cel puțin o dată în viață și „școala este un mediu formator, unde pot fi insuflate valori și abilități de viață esențiale precum toleranța, empatia și gândirea critică”.

Egalitatea de gen, în dezbatere în Parlament

În Parlamentul României se află în dezbatere două proiecte de lege care ar introduce cotele de gen, potrivit Hotnews.

Un proiect, inițiat de PNL, a fost depus în martie 2022, fiind susținut de parlamentari din toate formațiunile politice. Acesta provede ca listele pentru Parlament să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât și pentru bărbați, din totalul candidaturilor propuse.

Al doilea proiect, inițiat în 2022 de PSD prevede prezența femeilor în proporție de 30% pe listele de candidați la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.

Însă surse citate de hotnews.ro susțin că nu există voință politică pentru trecerea celor două inițiative legislative. Aceleași surse au mai declarat că prezența femeilor pe liste la alegerile locale este aproape imposibil din pus în aplicare, așa cum prevede proiectul de lege, deoarece în mediul rural femeile nu fac politică. Sursa citată mai notează că „niciunul dintre partidele parlamentare nu dorește real să permită prezența femeilor în proporție de 33% în Parlament”.

„Noi avem probleme pe administrația locală, în comunitățile mici unde ai unul sau doi candidați. Acolo avem probleme și cu posibilitatea prezenței femeilor pe listă pentru că nu doresc și e greu să le convingi. Este clar că prezența femeilor în administrația publică locală, dar și în cea parlamentară trebuie să crească dar trebuie o legislație aplicabilă pentru că nu poți afecta și dreptul celuilat de a fi ales dacă nu există o prezență feminină pe listă. Zona din estul Europei mai are de lucrat și trebuie făcută o educație civică și se va rezolva în timp. Dacă forțăm lucrurile, riscăm să nu aibă susținere comunitară. La nivel parlamentar trebuie să existe o prezență mai mare, dar trebuie să fie convinse femeile pentru ca eu cred că baza de selectie trebuie să crească”, a declarat Ödön Szabó, vicelider grup UDMR, pentru sursa citată.

În context, în preajma zilei de 8 Martie, primarul Florin Birta a transmis un mesaj pentru cititoarele Jurnal bihorean:
„Cu ocazia Zilei Femeii, gândurile mele bune se îndreaptă în semn de respect și apreciere către toate cititoarele Jurnalului Bihorean!”.