Decizia a fost adoptată în cadrul ședinței de Guvern de joi, fiind anunțată public de premierul Ilie Bolojan, iar ulterior confirmată și de ministrul Muncii, Florin Manole.

Potrivit hotărârii aprobate, salariul minim brut va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei pe lună pentru un program normal de lucru. Noua valoare nu include sporuri, prime sau alte beneficii salariale și este calculată pentru un program de aproximativ 166,6 ore de muncă pe lună. Astfel, salariul minim raportat la ora de lucru ajunge la aproape 26 de lei brut.

Estimările autorităților arată că majorarea va avea efect direct asupra a aproximativ 1,76 milioane de angajați din România. În prezent, salariul minim este acordat unui număr de peste 830.000 de salariați, ceea ce reprezintă aproximativ 14–15% din totalul angajaților activi.

Creșterea ar putea genera însă efecte mai largi pe piața muncii. În multe sectoare economice unde salariile sunt apropiate de nivelul minim stabilit prin lege, companiile ar putea fi nevoite să ajusteze grilele salariale pentru a menține diferențele dintre nivelurile de remunerare.

Documentele care au însoțit proiectul de hotărâre estimează că majorarea salariului minim va avea un impact financiar de aproximativ 622 de milioane de lei asupra bugetului general consolidat în perioada iulie–decembrie 2026.

Pe de altă parte, statul anticipează și o creștere a veniturilor bugetare, de aproape 969 de milioane de lei, provenite în principal din contribuțiile sociale și impozitele aferente salariilor mai mari. Cheltuielile suplimentare generate de majorarea salariilor din sectorul public sunt estimate la aproximativ 347 de milioane de lei pentru aceeași perioadă.

Efectele economice anticipate

Autoritățile susțin că măsura ar putea avea efecte pozitive asupra economiei. Creșterea veniturilor pentru angajații cu salarii mici ar putea stimula consumul intern și ar putea contribui la o mai mare atractivitate a pieței muncii pentru anumite categorii de persoane, inclusiv tineri sau femei.

În același timp, guvernul consideră că o remunerație minimă mai ridicată ar putea reduce fenomenul muncii nedeclarate și ar putea încuraja intrarea sau revenirea pe piața muncii a unor persoane inactive.

Decizia privind majorarea salariului minim a fost discutată în contextul unor opinii diferite între reprezentanții angajatorilor și cei ai salariaților. Organizațiile patronale au avertizat că o nouă creștere ar putea pune presiune pe companii, mai ales în domeniile unde marjele de profit sunt reduse.

De cealaltă parte, sindicatele au susținut că majorarea este necesară pentru a compensa creșterea costului vieții din ultimii ani și pentru a proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici. Unele organizații sindicale au cerut chiar o valoare ușor mai mare a salariului minim decât cea adoptată de guvern.