Reprezentanţi ai primăriilor din Oradea, Borș, Girișu de Criș, Nojorid, Oșorhei, Sînmartin, Sântandrei și Toboliu au participat la un schimb de experiență în vederea dobândirii de bune practici în domeniul exploatării resurselor geotermale. Au vrut să afle cum au exploatat islandezii apele geotermale astfel încât să se transforme, dintr-una din cele mai sărace ţări din lume în anii 50, într-una dintre cele mai bogate.

De altfel, peste 100.000 de turişti sunt atraşi în fiecare an în Islanda de instalaţiile geotermale şi construcţiile adiacente. Chiar dacă studiul referitor la potenţialul geotermal al Bihorului datează din perioada comunismului, primarii cred în viitorul acestei surse de energie.

„Suntem departe de Islanda din perspectiva exploatării apei geotermale. Noi, pentru a face ceva, trebuie să o reinjectăm în pământ. Ei sunt înconjuraţi de mări şi oceane, deversează apă geotermală acolo, în punga lor”. Este concluzia primarilor bihoreni aflaţi în schimb de experienţă în Islanda, în cadrul unui proiect al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea.

Proiectul „Dezvoltarea potențialului geotermal în județele Ilfov și Bihor” este finanțat prin Programul RO 05 Eficiență Energetică – Fondul pentru Relații Bilaterale, derulat prin Granturile SEE 2009 – 2014. Acest proiect vizează etapa I din Strategia de Dezvoltare Geotermală a ZMO, incluzând 8 dintre cei 12 membri ai ZMO, respectiv Oradea, Borș, Girișu de Criș, Nojorid, Oșorhei, Sînmartin, Sântandrei, Toboliu.

Proiectul este derulat cu un partener din Islanda, ISOR Iceland GeoSurvey – Institutul de Studii și Cercetări Geologice. Activitățile proiectului presupun organizarea a trei vizite de lucru, dintre care două vizite în România – în județele Ilfov și Bihor – și o vizită în Islanda, pentru schimb de experiență în vederea dobândirii de bune practici în domeniul exploatării resurselor geotermale.

Atraşi de centralele geotermale

Primarul de Girişu de Criş, Ioan Paşca, aflat în grupul care a făcut deplasarea în Islanda, s-a arătat impresionat de centralele pe aburi, de puţurile vizitate, de tehnologia cu care partenerii orașului nostru din Islanda îşi exploatează apele geotermale. „Am văzut apă zburând din pământ şi la 500 de grade. Sunt impresionat de ceea ce am văzut, de conceptul lor, de faptul că am văzut centrale incluse în circuitul turistic, aceasta în comparaţie cu maniera noastră de abordare, la noi fiind interzis să te aproprii de centrale, fiind păzite cu puşca. Centralele fac parte dintr-un circuit turistic, împreună cu sere şi cu o facultate de agricultură!”, explică, admirativ, primarul Ioan Paşca.

Aceeaşi impresie o are şi primarul de Borş, Batori Geza. „Am rămas trăsnit să văd că la centralele lor sunt sute de turişti şi că se vând suveniruri. La noi, aşa ceva este secret şi e păzit cu armata”, spune primarul Borşului, care are deja experienţă în exploatarea energiilor alternative şi e decis să folosească şi potenţialul geotermal al Borşului. „Sigur mă gândesc să facem ceva şi noi cu apele geotermale pe care le avem. În Borş avem o firmă care foloseşte pentru încălzirea halelor apa geotermală cumpărată de la Transgex, şi suntem foarte mulţumiţi, costurile cu încălzirea fiind de aproximativ 60% din cele dacă ar folosi alte surse. Noi, aici la Borş, am avut cel mai fierbinte puţ de apă geotermală, de 130 de grade, din care se încălzeau înainte de Revoluţie serele din Oradea. Deci potenţial există. Diferenţa este că în Islanda au apă geotermală la 200-300 m, iar noi trebuie să forăm până la 3.330 m ca să avem apă de 130 de grade. Forând la 4.000 m, Islanda are apă de 500 de grade. Conceptul lor e diferit, am văzut între munţi un izvor de apă geotermală care curgea liber. Aceşti oameni au reuşit ceva extraordinar exploatându-şi resursele: să devină, din cea mai săracă ţară în anii 50, una dintre cele mai bogate. Acum ei au energie foarte ieftină, şi aşa au reuşit să-şi dezvolte industria şi turismul. Cred că noi putem să exploatăm calităţile pe care apa noastră geotermală le are, care o fac benefică în cazul tratării unor boli. Apa geotermală din Islanda conține doar silicaţi, e mai mult apă de ploaie”, explică primarul Batori Geza.

La rândul său, viceprimarul de Oşorhei, Ioan Gligor, e impresionat de maniera în care Islanda a reuşit să-şi exploateze apele geotermale inclusiv din perspectivă turistică. „Sunt uimit cum 300.000 de oameni aduc în Islanda peste 2 milioane de turişti anual. Cred că ei, comparativ cu noi, sunt departe, fiindcă la ei, pe o suprafaţă de 100 mp, am văzut patru foraje. În septembrie aşteptăm vizita partenerilor noştri din Islanda. Există şi la Oșorhei, după câte ştim noi din studiile efectuate în perioada comunismului, un loc geotermal, deci ne putem gândi la perspectiva valorificării zăcământului”.

Turiştii care vizitează  centralele geotermale – 100.000 anual – au posibilitatea de a studia procesul de producţie a energiei geotermale în toate fazele sale. Cea mai faimoasă dintre aceste centrale electrice se află la Hellisheidarvirkjun, care face parte din cel mai important circuit turistic al ţării, „Cercul de Aur”, alături de zona geotermală Geysir, parcul naţional Thingvellir şi Cascada Aurie (Gullfoss – Golden waterfall). Conform naturaenergy.ro, numai această centrală geotermală atrage în fiecare an jumătate din numărul total de turişti interesaţi de zonele geotermale.

Obiectivul general al proiectului la care au participat aleşii Bihorului constă în creșterea gradului de conștientizare a factorilor decizionali din județele Ilfov și Bihor, în domeniul eficienței energetice, prin utilizarea sustenabilă a resurselor geotermale disponibile la nivelul celor două județe și adaptarea unor exemple de bună practică și a unor soluții tehnice din Islanda, pentru aplicabilitate în contextul metropolitan. În Europa sunt implicate doar câteva ţări în proiecte de cercetare – exploatare a apelor geotermale. Scopul acestor proiecte este acela de a oferi o sursă energetică cât mai stabilă, fără creşterea conţinutului de dioxid de carbon şi a problemelor de mediu la nivel global, precum şi o fiabilitate ridicată, ca o condiţie de bază pentru utilizarea pompelor şi turbinelor geotermale.

Teoretic, România are un potenţial remarcabil la capitolul energie geotermală, fiind considerată a treia ţară din Europa, după Grecia şi Italia, în acest sens. Practic, un singur oraş din ţară, Beiuş, se bazează în totalitate pe acest tip de energie pentru încălzirea locuinţelor şi are proiecte importante de a deveni un adevărat centru ecologic geotermal.  Îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de turbine geotermale poate conduce la minimizarea emisiilor de CO2 în atmosferă – iar capitala Islandei e un exemplu clar – la prevenirea încălzirii globale, dar şi la o mai mare încredere în producerea de energie pe baza resurselor geotermale. Oradea, ca şi Beiuşul, are o colaborare fructuoasă cu Islanda. Zona Universității din Oradea, Liceul cu Program Sportiv „Bihorul”, zone aferente punctului termic 902, au parte de energie termică și apă caldă produsă pe bază de apă geotermală, în urma implementării unui proiect de aproximativ 4 milioane de euro, aproape toată suma provenind de la finanțatorul islandez care acordă granturi în acest domeniu.