Primarii de Bihor, instruiţi de ISU

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală s-a derulat între 7 – 11 septembrie a.c..

Programul complex de pregătire a primarilor de Bihor din zona apropiată Oradiei a fost condus de reprezentanţi ai Inspecţiei de Prevenire de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor.

Zilnic, câte şase ore, în Sala de Consiliu a Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” din Oradea, pompierii au vizat formarea competenţelor de bază specifice gestionării situaţiilor de urgenţă, din perspectiva solicitărilor profesionale, în condiţiile confruntării cu un mediu de lucru tot mai complex, care obligă personalul cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă să-şi însuşească şi cunoştinţe specifice domeniului şi să-şi formeze de aptitudini cu aplicabilitate în practica managementului situaţiilor de urgenţă: planificare, coordonare, comunicare, evaluare, proceduri de operare, măsuri de protecţie, a transmis cpt. Camelia Roşca, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bihor.

Noţiuni

Pregătirea reprezentanţiilor administraţiei publice locale a presupus atât abordarea unor noţiuni teoretice aferente temelor menţionate, cât şi activităţi practic-aplicative, realizate prin exerciţii de simulare a situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii, incendii, cutremur etc., organizarea de ateliere de lucru, vizite documentare, prezentări de mijloace tehnice şi participare la exerciţii de specialitate, rezolvarea, potrivit nivelului de competenţă deţinut, a unor situaţii specifice, reale sau ipotetice privind procesul decizional şi intervenţia în situaţii de urgenţă.

La sfârşit, cursanţii au primit, pentru certificarea instruirii, diplomă pentru programul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă la care au participat.

Ce s-a dezbătut

Temele prezentate de ofiţerii Inspecţiei de Prevenire în cadrul instructajului au făcut referire la:
Managementul situaţiilor de urgenţă – strategii şi politici naţionale ( Managementul situaţiilor de urgenţă – componentă a politicii de securitate naţională a statului român; Cadrul normativ specific managementului situaţiilor de urgenţă; Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă: structura, organisme, competenţe şi relaţii funcţionale; Atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul situaţiilor de urgenţă;

Principalele funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele şi celelalte organe centrale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Protecţia civilă – componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cadrul normativ intern şi statutul juridic internaţional;

Cooperarea internaţională şi asistenţa umanitară – mecanismul european de protecţie civilă);

Hazarde, riscuri, vulnerabilităţi, dezastre, situaţii de urgenţă ( Problematica riscului şi vulnerabilităţii- Strategii şi programe de reducere a riscului; Tipuri de risc specifice teritoriului naţional şi consecinţele pe care acestea le generează; Dezastrele naturale şi antropice şi impactul dezastrelor asupra comunităţilor, infrastructurii şi mediului; Măsuri şi activităţi specifice de prevenire şi protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale; Reguli de comportare în situaţii de urgenţă);

Gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel local (Competenţe, principii de intervenţie, proceduri standard de operare în situaţii de urgenţă; Evaluare, proces decizional, flux informaţional; Pregătirea şi conducerea intervenţiei; Refacerea capacităţii operative, stabilirea măsurilor de reabilitare; Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă – criterii de performanţă privind structura organizatorică, dotare, documente operative; Formarea profesională în domeniul situaţiilor de urgenţă);

Protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi a mediului în situaţii de urgenţă/situaţii de protecţie civilă – cerinţe şi modalităţi de realizare (Înştiinţarea, avertizarea, alarmarea; Evacuarea; Adăpostirea; Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată; Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică).