Hotărârea instanței salontane nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Acuzațiile formulate de ANI

Cercetările în privința primarului din Gepiu au început după ce, în februarie 2022, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece existau „indicii referitoare la săvârșirea de către Purge Ioan a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât în exercitarea atribuțiilor de primar, a semnat mai multe acte în beneficiul direct al fiului său”.

Inspectorii de integritate susțineau că edilul și-ar fi pus semnătura pe două certificate de urbanism și pe o serie de documente necesare pentru înființarea unei agropensiuni de către fiul său, „generându-se astfel, un folos material pentru fiul persoanei evaluate”. Din acest motiv, Ioan Purge a fost acuzat că a încălcat prevederi ale Codului Administrativ, dar și ale legii 161/2003, potrivit cărora „primarii (…) sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I”.

Explicația primarului

Primarul de Gepiu a fost trimis în judecată în aprilie 2024, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. La acel moment, Purge a explicat pentru Bihon că „în cazul indicat de ANI, am contrasemnat certificatele de urbanism pentru 15 persoane, nu doar pentru fiul meu. Conform Legii 50/1991 (privind autorizarea executării construcțiilor – n. red.), doar primarul poate contrasemna astfel de certificate”.

Edilul a precizat că, în 2022, a cerut Curții de Apel Oradea anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. Cauza este în continuare pe rol și are programat următorul termen în luna septembrie.

Primarul comunei Gepiu, trimis în judecată pentru conflict de interese