Paulownia, acesta este arborele pe care a pariat primarul din Girişu de Criş, Ioan Paşca. La Giriş, plantaţia de paulownia poate fi văzută tocmai la intrarea în comună, acolo unde altădată era un focar de infecţie. În urmă cu câteva zeci de ani, acolo era o plantaţie de salcâmi. După 40 de ani, salcâmii s-au îmbolnăvit de făinare. În păduricea aflată în degradare, localnicii începuseră să depoziteze gunoaie. „M-am simţit obligat să iau măsuri. Nu mai puteam oferi o asemenea perspectivă dezagrabilă, dar şi de-a dreptul periculoasă pentru sănătatea localnicilor, dar şi pentru cei care ne vizitau localitatea. Am decis să tăiem pădurea de salcâmi. Erau atât de bolnavi, încât cu greu am reuşit să-i folosim ca lemn de foc, iar câţiva pentru împrejmuit parcul pe care îl vedeţi”, povesteşte primarul.
Sesizată de câţiva „oameni de bine”, o parte a presei sensibilă la ecologiştii de ocazie s-a grăbit să prezinte „măcelul” salcâmilor de la Girşu de Criş. Numai că şeful Primăriei din Girişu de Criş avea un plan. Cu acordul consiliului local, din bugetul local, în locul fostei gropi de gunoi avea să răsară un parc de agrement de toată frumuseţea. 70 de tei, 30 de pomi, liliac şi surpriză: 500 de paulownia au luat locul celor 300 de salcâmi bolnavi. Cum a decis primarul Ioan Paşca să planteze paulownia? S-a documentat despre copacul viitorului şi a fost convins că este o investiţie bună, din care îşi poate amortiza înzecit investiţia în parc.
„Este o investiţie modestă – am dat 5 euro pe fiecare paulownia. Am înţeles că metrul cub din acest lemn este 300 euro. Pe un ha de teren sunt 600 de paulownia. Cu o investiţie de 3.000 de euro, dacă am pune minim că din fiecare arbore scoatem 0,5 mc nu cu 300 de euro/mc, ci cu 100 euro/mc deja avem 30.000 de euro. Deci, mergând pe varianta cea mai pesimistă am înzecit investiţia. În plus mlădiţele tinere de paulownia rodesc pe trunchiul nou fără ca tu să fii nevoit să investeşti alţi bani cel puţin nouă ani. Noi avem mentenanţă asigurată din partea furnizorului doi ani, şi acesta s-a obligat prin contract să înlocuiască tot ce nu se prinde. Practic, noi nu am riscat. În plus, sper că şi ecologiştii vor aprecia fie doar şi faptul că acest copac datorită perişorilor existenţi pe partea inferioară a frunzelor şi a peţiolului, arborele este un bun absorbant al zgomotului, al prafului, al noxelor, iar rădăcinile lui salvează solul de alunecări de teren. Un ha de plantaţie anulează o cantiate de 48 de tone de praf şi poluanţi ai aerului, un volum de 100 tone CO2/an şi produce 75 tone de oxigen, echivalentul unei cantităţi zilnice de oxigen necesar pentru 205 oameni. Frunzele sale pot fi folosite cu succes la furajarea animalelor. Paulownia echilibrează fluctuaţiile de temperatură, îmbunătăţesc parametrii de flux şi nivelul umidităţii aerului, echilibrează astfel climatul din mediul lor înconjurător”, spune şeful Primăriei Girişu de Criş.
O afacere profitalibă
Cunoscut şi drept Copacul Prinţesei, arborele paulownia suscită acum interesul oamenilor de afaceri, dornici de noi soluţii de a face bani.
O listă consistentă de superlative face din arborele paulownia axul central al unei afaceri profitabile.
Dat fiind însă gradul de noutate al acestui tip de cultură, informaţiile celor care vor să înfiinţeze plantaţii de paulownia trebuie să fie cât mai ample şi mai precise.
Conform directorului Direcţiei pentru Agricultură Bihor, Nicolae Hodişan, în judeţ în mai multe locaţii au fost înfiinţate plantaţii de paulownia însă aclimatizarea acestei specii nu se potriveşte condiţiilor pedoclimatice din orice regiune. „Sigur că o perioadă de aclimatizare de câţiva ani va face ca procentul de pridere să fi mai ridicat. În unele plantaţii de acest gen înregistrîndu-se la început perderi chiar de 50% în primul an. Cerinţele faţă de umiditate a acestei plante sunt ridicate, prezentând de asemenea o sensibilitate la îngheţ. În zonele mai sudice, unde clima este mai blândă, paulownia prezintă o adaptabilitate mai bună. Ar fi recomandabil ca plantele de la care se recoltează seminţele să provină de la plante care deja sunt aclimatizate cu zona. De asemenea, pentru a feri plantele tinere de îngheţ acestea trebuie protejate cu paie sau folie”, ne-a spus Nicolae Hodişan.
Avantaje
Paulownia este arborele cu cea mai rapidă creştere din lume: 20 metri în 3 ani, în condiţii de îngrijire corectă. În doar 9 ani poate atinge înălţimea maximă. Lemnul său este de esanţă dură, cu aspect frumos, curat, neted, fără noduri lucru care face să fie ideal pentru mobilă şi cherestea. De asemenea acest lemn prezintă un grad ridicat de prelucrabilitate. Cunoscut şi sub numele de „aluminiul din lemn”, paulownia este cu 30% mai uşor decât orice alt lemn de esenţă tare. Este valorificat pe piaţa lemnului de lux, pentru iahturi, avioane uşoare, instrumente muzicale şi mobilă scumpă.
Lemn de granulaţie foarte fină, paulownia se dovedeşte extrem de potrivit pentru construcţia prefabricatelor, paletelor, panourilor de construcţie, mobilierului casnic etc.
Valoarea comercială a lemnului de paulownia se apropie de cea a nucului.
Se regenerează rapid, de aici şi supranumele de copac al păsării Pheonix. Aceasta înseamnă că se pot recolta minimum 3 şi maximum 5 rotaţii de creştere a lemnului fără a fi nevoie de replantare. Lemnul de paulownia are un grad de umiditate foarte redus, calitate care determină uscarea sa rapidă în aer liber în circa 30-60 de zile.
De două mai rezistent la foc decât fagul, deşi arde la temperaturi mai înalte, degajă o mare cantitate de energie (are o putere calorică de 3680KJ). Căldura rezultată prin arderea a 2 kg de lemn paulownia echivalează cu cea rezultată în urma arderii unui litru de motorină.
Folosit ca lemn de combustibil se comportă excelent.
De asemenea, paulownia este un arbore melifer, producţia de miere la ha atingând anual 700-1000 kg.
Rădăcina sa pivotantă de 10-12 metri are capacitatea de fixare şi stabilizare a solului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!