Primăvara, de la primele ei semne, este sărbătorită în tradiţia populară românească prin Dragobete şi Mărţişor, două sărbători ce marchează dragostea şi revenirea naturii la viaţă. Pentru a ne aminti de aceste sărbători, Muzeul Ţării Crişurilor organizează, în perioada 22-27 februarie, o serie de activităţi sub denumirea „1 Martie călător vă aduce un mărţişor”.

[eadvert]

Activităţile vor avea loc atât la Muzeul Țării Crișurilor, cât și la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” și vor fi susținute de către meșterii populari din Bihor: Maria Borsos Elena, Ana Florea și Anamaria Agaston, care vor readuce în fața publicului modele și tehnici vechi de realizare a mărţişorului. Atelierele de confecţionat mărţişoare (materiale textile şi turtă dulce) vor avea loc pe 22 februarie, între orele 10:00-16:00 la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, în 23-24 februarie între orele 10:00-16:00 şi în 25 februarie între orele 10:00-15:00 la Muzeul Ţării Crişurilor. În 22-25 februarie, între orele 10:00-16:00, vor avea loc prezentările PowerPoint ale obiceiurilor de primăvară, tot la Muzeul Ţării Crişurilor, unde în 25 februarie (orele 15:00 -18:00) şi în 26-27 februarie (orele 10:00 -17:00) sunteţi invitaţi la Târgul de mărţişoare.

Evenimentul se va încheia duminică, 27 februarie, la Muzeul Țării Crișurilor, cu un spectacol muzical susținut de elevii Liceului de Arte Oradea (prof. coord. Florina Burdaș), de la ora 16:00. Înscrierile la ateliere și prezentările PowerPoint se fac în perioada 15-20 februarie, la tel: 0259/706101, între orele 9:00-15:30. Taxa de participare este 15 lei, în care este inclusă vizita la muzeu, şi participarea la prezentările PowerPoint este 5 lei. Intrarea la târg este liberă. Coordonatoarele activităţilor sunt: dr Simona Bala, dr. Sabina Horvath, Melania Ţărău, Ioana Gherghel, Lavinia Ungureanu şi Dalida Moga, cu participarea elevilor voluntari de la Liceul de Artă Oradea, alături de prof. Nada Panait. Evenimentul este realizat de Muzeul Țării Crișurilor, Secția de Etnografie și Secția de Relații Publice, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Liceul de Arte Oradea.

Dragobetele şi Mărţişorul

Dr. Sabina Horvath, muzeograf Secția de Etnografie, precizează că în calendarul popular data sărbătoririi Dragobetelui e cuprinsă temporal între 24 februarie și 1 martie. „Această variațiune este dată de zona de referință și de condițiile climatice ale acestei. Astfel, într-o regiune muntoasă cu ierni mai lungi, Dragobetele va avea o dată mai aproape de luna martie, iar într-o regiune mai joasă, de câmpie, va fi marcat mai timpuriu, în luna februarie. În lumea necuvântătoarelor se consideră că la data de 24 februarie păsările încep să se adune în stoluri zgomotoase pentru a-și căuta perechea și a forma cuiburi pentru a depune ouă. Prin acesta o nouă generație are șansă la viață.

În plan uman, în ziua de Dragobete este permis ca tinerii – băieți și fete – să se grupeze în cete și să pornească spre pădure cântând și chiuind într-o mare veselie. Fetele adună primele plante de primăvară, muguri numiți dragobeți și chiar zăpadă rămasă netopită. Cu apa obținută din topirea zăpezii fetele și femeile tinere se vor spăla pentru a fi frumoase și plăcute întregul an. Flăcăii se vor substitui Dragobetelui și vor striga «Dragobetele sărută fetele», sperând să obțină câte un sărut de la tinerele care-i însoțesc”, explică dr. Sabina Horvath.

Mărţişorul este o sărbătoare inclusă în patrimoniul UNESCO din 2017, cu răspândire extinsă pentru România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, areal corespunzător vechii lumi tracice.

Mărțișorul și 1 Martie înseamnă în tradiția populară românească începutul noului an agricol. Tot pe 1 martie încep zilele Babei Dochia, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace. În plan simbolic, șnurul din lână alb – roșu al mărțișorului simbolizează anotimpurile anului grupate câte două și restrânse la vară și iarnă. Astfel că vara e reprezentată de culoarea albă, iar iarna de culoarea roșie, punctează dr. Sabina Horvath. În timp, celor două fire răsucite li s-au adăugat mici obiecte, cum ar fi bănuții, pe care părinții îi puneau la mâinile copiilor. Se crede că cei care vor purta mărțișoare vor fi feriți de boli, vor fi bogați și norocoși pe parcursul întregului an.