A absolvit Liceul de Arte Oradea, secţia Grafică de şevalet, Facultatea de Arte, Departamentul de Arte Vizuale, secţia Pictură, Facultatea de Teologie Ortodoxă, are un masterat în Teologie Sistematică pe Fundamente Biblice şi Patristic în cadrul Facultăţii de Teologie, un master în Managementul Serviciilor Sociale din cadrul Facultăţii de Ştiințe Socio-Umane, un masterat în „Pictură şi multimedia” în cadrul Facultăţii de Arte, şi este dansatoare în Ansamblul „Nuntaşii Bihorului”. Din 2014 până în prezent, Maria Bronţ este profesoară de religie ortodoxă şi doctorand în anul trei la Şcoala Doctorală de Sociologie din Oradea.

Maria a ales să se perfecţioneze continuu, în domenii conexe, astfel încât să se poată exprima cât mai bine ca artist. În aceste zile, o parte dintre lucrările semnate de Maria Bronţ le puteţi vedea în Cetate, la Galeria Uniunii Artiştilor Plastici, în cadrul expoziţiei „Alternative”.

„Recent, am avut ocazia să expun, datorită doamnei Vioara Bara, preşedinta Uniunii Artiștilor Plastici – filiala Oradea, cu un grup de tineri artişti denumit «Atelier 35». După această expoziţie am participat la Salonul de Toamnă, iar mai apoi la expoziţia «Alternative», unde am expus împreună cu nouă artişti plastici. Cele cinci lucrări expuse fac parte din proiectul de licenţă şi poartă numele de «Labirint rupestru»”, explică Maria Bronţ.

Nu este pentru ultima dată când Maria Bronţ se inspiră din picturile rupestre din preistorie. În lucrarea de dizertaţie „Spirala rupestră”, Maria Bronţ continuă ideea din «Labirint rupestru”, sub coordonarea profesorului Teofil Stiop. Aici apar elementele zoomorfe prezentate sub forma unei spirale, care reprezintă un simbol universal.

„Spirala poate fi asociată în lucrarea mea cu un tunel al timpului, care transpune privitorul într-o altă lume şi într-o altă eră”, explică Maria Bronţ.

Intenţia artistului este de a-l duce pe privitor într-o călătorie în timp, tocmai la originile artei, la primele forme de manifestare ale omului.

„Pentru picturile mele am folosit ca sursă de inspiraţie picturile rupestre din interiorul catacombelor, care au avut pentru preistorici un rol magic şi sacru. De asemenea, motivul labirintului este un simbol des întâlnit în istoria artelor, peşterile fiind considerate labirinturi naturale. Lucrările au avut dimensiunea de 190/130, fiind executate în tehnică mixtă: tuş şi tempera, folosind pete accidentale, iar ca suport pânza”, spune Maria Bronţ.