Românii ar putea muncii patru zile pe săptămână cu un program de 10 ore pe zi. Aceasta este propunerea legislativă de modificare a Codului muncii depusă la Senat, în urmă cu o săptămână, de un grup de senatori PNL și USR.

[eadvert]

Proiect de lege în România: Săptămâna de lucru de 4 zile, dar cu 10 ore pe zi. Sunteți de acord?

Repartizarea timpului de lucru de 40 de ore/săptămână se stabileşte prin contractul dintre angajat şi angajator, aceasta putând fi şi de 10 ore/zi, se arată în propunerea depusă la Senat.

„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore/zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat, şi poate fi de 10 ore/zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/8d/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene”, se precizează în propunerea legislativă.

Pro și contra

Părerile reprezentanților companiilor, sindicatelor și ai AJOFM Bihor sunt împărțite. Unii sunt mai entuziaști, alții sunt mai sceptici.

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor, este de părere că ideea reducerii săptămânii de lucru la patru zile este foarte bună și are șanse de implementare.

„După perioada pandemiei, în care multe persoane au lucrat remote, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar prinde la companiile care au cultura muncii mai dezvoltată. Vorbim aici de IT, servicii, agenții de publicitate, relații cu clienții. Și, de ce nu, chiar și în administrația publică”, a declarat șeful AJOFM Bihor.

Acesta a subliniat că astfel s-ar reduce și riscul sindromului de burnout (sindromul epuizării profesionale), tot mai pregnant în România în ultima vreme.

Pe de altă parte, Békési Csaba recunoaște că sunt domenii economice unde reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar fi mai greu de aplicat.

„Modificarea este mai greu de implementat la unitățile unde se lucrează în schimburi sau cu foc continuu. Aici s-ar pierde mult cu pornirea utilajelor. Ar trebui adaptat transportul angajaților. În domeniul construcțiilor și HoReCa, ar fi, de asemenea, mai dificil”, spune directorul executiv al AJOFM Bihor.

Sindicatele stau încă în expectativă.

„Multe societăți s-ar putea adapta, depinde de profilul de activitate. Cred că este o încercare în condițiile economice și politice actuale. La nivel de sindicate încă nu avem o rezoluție în acest sens”, a precizat Nicolae Morgovan, președintele Blocului Național Sindical Filiala Bihor.

Ioan Mintaș, primvicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este puțin sceptic în ceea ce privește adoptarea prea curând a acestei legi în România.

„Cred că acest act normativ vrea să aducă adaptarea Codului Muncii din România la Directivele Uniunii Europene, dar nu este prea ușor. Trebuie armonizate multe lucruri pentru reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile. Trebuie armonizat transportul angajaților. Trebuie reglementată plată celor două ore lucrate în plus în cele patru zile. Dacă vor fi trecute ca ore suplimentare, vor trebui plătite altfel, ceea ce nu îi convine angajatorului. De asemenea, trebuie reglementată situația tichetelor de masă care se acordă pe zi lucrătoare”, susține Ioan Mintaș.

Radu Silaghi, directorul executiv al Asociației Firmelor Bihorene precizează că această modificare legislativă are două direcții – domenii în care s-ar putea aplica reducerea săptămânii de lucru la patru zile și domenii în care este foarte greu de aplicat.

„Legislația muncii ar trebui să țină seama de adaptabilitatea și de capacitatea angajatului. Sunt domenii în care s-a lucrat remote în pandemie și mulți angajați s-au obișnuit, dar asta ține și de capacitatea persoanei”, este de părere Radu Silaghi.

Una peste alta, mănușa a fost aruncată, iar pentru modificarea Codului Muncii ar trebui consultați toți factorii implicați, atât sindicatele cât și patronatele. Până atunci, conform lui Békési Csaba, anul 2022 ar trebui să fie anul well-being pentru angajați.

„În condițiile în care angajații care aduc plus valoare sunt tot mai greu de găsit, angajatorii ar trebui să găsească soluții pentru retenția acestora”, conchide șeful AJOFM Bihor.