O decizie identică a fost luată, în același dosar, și față de șeful Ocolului Silvic ”Codrii Beiușului”, Daniel Coraș.

[eadvert]

Cei doi au fost acuzați că ar fi mințit atât în fața procurorilor DNA Oradea, cât și a judecătorilor Curții de Apel Oradea și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia anchetei și procesului care îl vizau pe fostul prim-procuror de Beiuș, Gligor Sabău.

Sentința Judecătoriei poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Prim-procuror, denunțat de primar la DNA

În decembrie 2015, în momentul reținerii lui Gligor Sabău, pe atunci prim-procuror al Parchetului Beiuș, pentru mai multe acuzații de corupție, DNA Oradea anunța, printre altele, că magistratul ar fi cerut și primit, între 2009 și 2012, ”diferite foloase necuvenite (lemne de foc, lemn de lucru, sume de bani, protejarea și avansarea unei rude la locul de muncă, asfaltarea drumului de acces la locuința sa, racordarea locuinței personale la rețeaua de apă geotermală a orașului prin decontarea lucrării din bugetul local), în valoare totală de 36.703 de lei, de la o persoană cu funcție de conducere din cadrul primăriei Beiuș (denunțător în cauză)”.

Denunțătorul era chiar primarul de atunci al Beiușului, Adrian Domocoș, pe care procurorul Sabău ar fi urmat să-l protejeze în schimbul foloaselor primite. ”În concret, magistratul urma să facă demersuri (…) în sensul soluționării favorabile a dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș care-l vizau pe denunțător și, totodată, să nu procedeze la sesizarea din oficiu și constituirea de noi dosare penale cu privire la faptele penale comise de către acesta din urmă, în domeniul achizițiilor publice, cât și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”, arătau procurorii anticorupție.

Toate aceste acuzații ar fi fost susținute de Domocoș, în calitate de martor, atât în ancheta DNA Oradea care îl privea pe procurorul Gligor Sabău – în martie, respectiv noiembrie 2015 -, cât și în judecata de fond, în fața Curții de Apel Oradea (22 martie 2017), și la Înalta Curte de Casație și Justiție (la termenul din 30 aprilie 2018).

Mărturie împotriva fostului prim-procuror de Beiuș a depus și Daniel Coraș, șeful Ocolului Silvic ”Codrii Beiușului”. Ar fi făcut-o de cinci ori, atât în cadrul anchetei procurorilor anticorupție, în 2015, cât și în fața instanțelor, în 2016 și 2018.

Toate acuzațiile împotriva lui Gligor Sabău au fost respinse, acesta fiind achitat definitiv în 2020, de Curtea Supremă, care a arătat că faptele imputate acestuia nu există.

Dosarul de mărturie mincinoasă – de la Oradea la Zalău și retur

Acuzați de mărturie mincinoasă, Domocoș și Coraș au fost cercetați în primă fază de procurorii din Oradea. Însă, în noiembrie 2020, Parchetul General a dispus ca dosarul să fie mutat la Parchetul Zalău, care a finalizat rechizitoriul doi ani mai târziu. În timpul urmării penale, ambii inculpați au uzat de dreptul la tăcere.

Cazul a revenit la Oradea în primăvara acestui an, după ce Judecătoria Zalău și-a declinat competența. După numai cinci termene, instanța din reședința Bihorului a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Concret, termenul de prescripție de cinci ani s-a împlinit în acest an – în aprilie (în cazul lui Adrian Domocoș), respectiv în februarie (în ceea ce-l privește pe Daniel Coraș), ”date la care prezenta cauză se afla (…) în faza camerei preliminare”. Astfel Judecătoria Oradea a dispus încetarea procesului față de cei doi.

În cadrul acestui dosar, fostul prim-procuror al Parchetului Beiuș nu s-a constituit parte civilă, deci nu a solicitat daune.