Este pedeapsa pe care Judecătoria Oradea i-a aplicat-o zilele trecute unei profesoare de la o școală din municipiu, acuzată de înșelăciune. Procurorii susțin că Adriana B. i-ar fi provocat o pagubă de aproximativ 260.000 de lei unui bărbat cu probleme mintale, pe care l-ar fi indus în eroare și ar fi cumpărat un imobil al acestuia, plătind un preț de cinci ori mai mic decât valoarea de piață.

Printr-o sentință care nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, instanța a găsit-o vinovată pe inculpată și a obligat-o să muncească 100 de zile în folosul comunității. În plus, Judecătoria Oradea i-a impus profesoarei să-i achite păgubitului daune materiale de 100.000 de euro și despăgubiri morale de 5.000 de euro. La aceste sume se adaugă 14.000 de lei, valoarea onorariului avocatului care l-a reprezentat în instanță pe bărbatul care ar fi fost înșelat.

Bihon.ro a consultat sentința dată de Judecătoria Oradea și a aflat detalii despre acuzațiile aduse profesoarei și argumentele invocate de instanță pentru a o condamna pe aceasta.

Procuri pentru obținerea de despăgubiri

Adriana B. a fost acuzată că, în vara anului 2021, s-a dus acasă la bărbatul care locuia în Cefa, alături de bunica lui în vârstă de 84 de ani, și s-ar fi prezentat ca venind din partea unei companii – „Centrul European de Despăgubiri” (CEDE) – care îl putea ajuta să obțină despăgubiri de până la 100.000 de euro ca urmare a decesului tatălui său, într-un accident petrecut în urmă cu un an.

Pentru a putea demara procedurile pentru obținerea daunelor, femeia le-ar fi spus bărbatului și bunicii acestuia că are nevoie de o procură. Doar că atunci când au ajuns la notar, în iulie 2021, cei doi au aflat că este vorba despre două împuterniciri, necesare pentru ca Adrian B. să întreprindă „toate demersurile” pentru obținerea de beneficii materiale pentru octogenară și nepotul ei. Prima îi dădea dreptul profesoarei să îi reprezinte la dezbaterea succesiunii după bunicul și tatăl bărbatului și îi permitea să gestioneze vânzarea „în condiţiile cele mai avantajoase, inclusiv sie însăşi, pentru preţul de 50.000 de lei”, a unei locuințe moștenită de cei doi. Prin a doua procură, femeia era mandatată să se implice în obținerea despăgubirilor prin intermediul companiei pe care ar fi reprezentat-o.

Conform sentinței, Adriana B. a declarat că, după ce a obținut împuternicirile, ar fi constatat că în certificatul de necropsie nu era menționat că tatăl păgubitului ar fi murit ca urmare a accidentului rutier, motiv pentru care i-ar fi transmis bărbatului că e posibil ca despăgubirile să nu fie acordate. În acel moment, susținea femeia, cel care o mandatase i-ar fi spus să încerce să obțină măcar banii pentru imobilul moștenit. Drept urmare, inculpata ar fi folosit procura privind dezbaterea succesiunii pentru a cumpăra locuința pe numele ei și al fiului său.

Ar fi trecut în contract un preț de 50.000 de lei, mult sub valoarea imobilului, estimată la acel moment la 260.000 de lei. „Această disproporţie semnificativă între prestaţii constituie (…) un indiciu relevant al existenţei manoperelor dolosive utilizate de inculpată”, a explicat judecătorul de caz. Deși bărbatul a susținut că nu a primit niciun leu din prețul de vânzare, o martoră a susținut că ar fi văzut că Adriana B. i-ar fi dat banii bunicii păgubitului.

Promisiuni cu găsirea unei partenere de viață

Judecătoria Oradea a reținut că nici păgubitul, nici bunica acestuia – pe care Adriana B. ar fi vizitat-o des, pentru a-i câștiga încrederea, și care a decedat ulterior, în noiembrie 2021 – nu au discutat vreodată cu inculpata despre vânzarea locuinţei. În plus, judecătorul de caz a apreciat că achitarea prețului „nu are aptitudinea de a înlătura caracterul fraudulos al conduitei inculpatei, în condiţiile în care plata a fost realizată în contextul unei induceri în eroare şi la un nivel vădit disproporţionat faţă de valoarea reală a imobilului”.

În ceea ce privește calitatea de reprezentant al companiei specializate în obținerea despăgubirilor, instanța a aflat că Adriana B. nu a figurat ca salariat al acesteia și nu a demonstrat în baza cărui raport juridic a obținut documentul prin care acționa în numele CEDE.

Judecătoria Oradea a observat în timpul audierilor că păgubitul avea dificultăți în a se concentra și a formula răspunsuri coerente. De altfel, bărbatul a susținut că nu știe să citească și nu a înţeles că prin semnarea documentelor îi dădea, de fapt, dreptul Adrianei B. să dispună de casa lui. Notărița care a redactat procurile a explicat că octogenara a iscălit cu dificultate, din cauza vârstei, iar nepotul ei „comunica mai greoi”, dar părea că a înţeles despre ce era vorba.

„O asemenea constatare provenită de la notarul public audiat în cauză, realizată în cadrul formal şi limitat al autentificării unor acte juridice, nu este suficientă pentru a exclude existenţa unor dificultăţi reale de înţelegere din partea persoanei vătămate şi a bunicii acesteia, în condiţiile în care nu a presupus o evaluare efectivă a capacităţii acestora de a înţelege natura şi consecinţele actelor juridice încheiate”, a arătat magistratul în sentința Judecătoriei Oradea.

Acesta a mai reținut o informație: Adriana B. i-ar fi promis păgubitului că îi va găsi o parteneră de viaţă, „element ce a contribuit la influenţarea persoanei vătămate”.

Apărarea: fapta nu există

De cealaltă parte, apărătorul femeii acuzate de înșelăciune a cerut achitarea, pe motiv că fapta nu există, și a arătat că, în primă fază, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului, după care a revenit și a dispus trimiterea în judecată. Potrivit precizărilor făcute de acesta în fața instanței, inculpata a făcut dovada că a fost angajată a companiei specializate în obținerea despăgubirilor și a avut 35 de contracte încheiate cu aceasta.

Avocatul apărării a atras atenția că martorii audiați au prezentat „doar memoriile despre poveştile auzite” de la victimă. Apărarea a arătat că octogenara și nepotul ei s-au înțeles cu Adriana B. ca aceasta să le poarte de grijă, iar suma plătită pentru imobil ar fi fost similară cu cea primită de fratele bărbatului pentru o locuință într-o stare mult mai bună.

Cât despre faptul că păgubitul ar fi analfabet, avocatul femeii a arătat că mesajele trimise de acesta inculpatei sunt corecte gramatical și erau scrise târziu în noapte, când era singur și nu avea cine să îl ajute. Chiar dacă persoana vătămată are probleme de ordin psihic, acestea nu ar fi atât de grave încât să nu înţeleagă „când cumpără sau vinde ceva”, a apreciat apărătorul.

„Grad sporit de culpabilitate”

Instanța a concluzionat că inculpata și-ar fi construit planul etapă cu etapă, de la folosirea unei calități mincinoase și crearea unei relații de încredere cu păgubitul, până la efectuarea unor „demersuri aparent legitime”, profitând de nivelul redus de înţelegere al bărbatului. Totul pentru a achiziționa casa acestuia, la un preț foarte mic.

Judecătoria Oradea a considerat că profesia femeii, de dascăl, „relevă un grad sporit de culpabilitate”. Pentru a stabili cuantumul daunelor morale de 5.000 de euro pe care le-a acordat părții vătămate, instanța a arătat că aceasta a resimțit sentimente de insecuritate şi umilinţă din cauza felului în care a fost indusă în eroare.

Contactată de Bihon.ro, profesoara acuzată a declarat că va declara apel împotriva sentinței de condamnare: „Mă consider categoric nevinovată”.