Prof. univ.dr. Iulian Chifu a fost invitatul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor susţinând conferinţa „Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul 21”. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea.

În deschiderea conferinţei, prof.univ.dr. Gabriel Moisa, managerul instituției muzeale orădene, a făcut o scurtă prezentare a invitatului. „Profesorul Iulian Chifu este una dintre cele mai autorizate voci atunci când discutăm de politica externă a României. Domnia sa este analist politic şi expert în securitate internaţională din România, cu o vastă experienţă în domeniul relaţiilor internaţionale. A fost şi consilier de securitate al preşedintelui României şi a participat la procesul de luare a deciziilor politice şi de securitate ale ţării. Activitatea de cercetare a început-o încă din anul 2007 din postura de director de programe al Grupului de Studii Istorice Contemporane de pe lângă Centru de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române – Filiala Iaşi, urmând apoi ca director al Centrului de Prevenire a Conflictelor a Fundaţiei Academice a Mării Negre Bucureşti, iar în prezent ca preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning Bucureşti”.

Politica de tip „aşa vreau eu”

Tema conferinței a fost una de actualitate, în contextul conflictelor armate în plan internaţional, cel mai notoriu fiind războiul de agresiune asupra Ucrainei, dar și conflictul izbucnit recent în urma atacului fără precedent asupra Israelului de către mișcarea palestiniană Hamas.

„Ne-am obişnuit să vedem tranziţiile ca mergând de la o chestiune stabilă, de exemplu bipolarismul, către o altă situaţie, la fel de stabilă. Ei bine, tranziţia s-a încheiat la orizontul anilor 2019-2020, iar situaţia pe care o trăim astăzi cu turbulenţele ei, cu un număr foarte mare de incertitudini, cu instabilitate, cu războaie, este o situaţie pe care o vom trăi circa o generaţie. Referindu-mă la cei mai copţi ca vârstă, practic perioada cea mai bună a vieţii noastre din punctul de vedere al relaţiilor internaţional practic am trăit-o”, spune Iulian Chifu.

Profesorul invitat a punctat faptul că avem de-a face cu o lume în care puterea s-a disipat. Nu mai avem două super puteri care se confruntă, acea bipolaritate ideologică. Avem două mari puteri care au scăzut foarte mult din punctul de vedere al puterii relative, şi avem un număr de puteri regionale, lucru care schimbă dramatic aşezarea lumii. Lumea bazată pe regulile de astăzi este una care respinge ideea de poli cu cineva mai puternic în centru, care decide pe seama celor din jurul său. „Cel mai mare aliat al unui stat mediu, mai mic, este dreptul internaţional public. De aceea apărăm lumea bazată pe drepturi, pe de o parte, pe de altă parte, per a contrario, cealaltă lume este lumea bazată pe revizionism, pe politici revanşarde, pe războaie care să oblige pe toţi cei din jur să facă cum vreau eu. O politică de tip sic volo – aşa vreau eu. Nu că am un motiv, nu că am o bază legală, nu că am un fundament”, explică Iulian Chifu.

Despre Federaţia rusă spune că a ajuns o putere regională, cu o capacitate economică undeva sub Spania înainte de război, dar care are câteva caracteristici unice între puterile regionale. Este succesoarea la tratate a Uniunii Sovietice, dar şi la arsenalul nuclear. Apoi are carcteristica întinderii teritoriale, cu foarte multe regiuni şi foarte mulţi vecini, care este un mare atu.

O lume mai democratică

„În afara disipării de putere s-a mai întâmplat un lucru. Avem o lume mai democratică. De ce mai democratică? Să luăm câteva argumente. În primul rând pentru că a devenit mult mai multilaterală. Adică, deciziile se iau în organizaţii, asociaţii de state mult mai largi. (…) Statele Unite au cerut democraţiilor să li se alăture, să dezbată împreună. Mâine (n.r. vineri) avem summitul Uniunea Europeană – Statele Unite, unul dintre cele mai importante forumuri pe dimensiune democratică şi gândiţi-vă că preşedintele Biden tocmai vine din Orientul Mijlociu. E necesară Statelor Unite această susţinere a tuturor democraţiilor pentru a putea să impună regulile din lumea în care trăim. Un alt argument este faptul că avem un număr de resurse rare care se regăsesc doar pe teritoriul unor anumite state. Avem un număr de tehnologii noi, emergente şi disruptive li se spune, avem un număr de tehnologii care vor veni. Toate aceste caracteristici fac ca, la un moment dat, un stat mediu care însă deţine o resursă sau o tehnologie relevantă să aibă un cuvânt de spus cu o greutate mult mai importantă decât o reprezintă caracteristicile clasice”, spune invitatul.

Iulian Chifu spune că Putin când a plecat la drum nu se gândea că va sta în război la doi ani după, sau că va face un război lung, de uzură, că va pierde atâţia oameni. „Putin a plecat la război de prin 2021 pentru că era după şapte ani de stagnare economică, pentru că nu mai putea livra grupului din jurul său de siloviki care administrau energia, marile companii energetice ruse, şi în consecinţă avea nevoie de ceva care să justifice meţinerea sa la putere. De aici a pornit războiul. A pornit cu două ultimatumuri, unul adresat Alianţei Nord Atlantice, unul adresat OSCE, a pornit de la nişte falsuri”.

Conferința a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care participanții au avut ocazia să interacționeze direct cu profesorul Iulian Chifu.

A avut apoi loc lansarea tetralogiei Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul 21 care cuprinde patru volume: „Actori, relații și politică de putere în secolul 21”, „Amenințări și conflicte în secolul 21”, „Studii prospective și metodologii alternative. Eșafodajul de securitate în secolul 21” şi „Războiul de agresiune pe scară largă în Ucraina, în plin secol 21”. Volumele au fost prezentate de prof.univ.dr. Gabriel Moisa şi de conf. univ. dr. Eduard Simion de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității Oradea. Intrarea la eveniment a fost liberă în limita a 150 de locuri. JB – C.B.