Profit pe timp de război! Bihorenii se umplu de bani de pe urma refugiaților

 

[eadvert]

La începutul războiului din Ucraina oamenii care își ofereau casele refugiaților erau percepuți ca generoși și dornici să ajute ucrainenii care fug din calea războiului. Unii bihoreni au descoperit, în scurt timp, că acest război le poate aduce un profit bunicel, dacă își dau casele în chirie.

Astfel, au început să apară anunțurile de închirieri, doar în baza programului 50/20, care este dedicat refugiaților ucraineni. Unii și-au deschis o adevărată afacere, în baza acestui program finanțat de Uniunea Europeană. Un domn din Baia Mare, care s-a alăturat grupului de Facebook „Oradea alături de Ucraina”, are apartamente de închiriat în Oradea, Satu Mare și Baia Mare.

„Oferim locuințe pentru ucrainenii din România, în baza programului 50/20. Nu trebuie să plătiți chirie și utilități.Toate acestea sunt acoperite de program. Returnăm 20 de lei pe zi pentru fiecare membru al familiei pentru mâncare. Apartamentele au tot ce ai nevoie: internet, mașină de spălat, parcare, apartamente noi confortabile”, se arată în anunțul postat de acesta pe internet. Acest domn are și o tănără ucraineancă care preia telefonic mesajele de la refugiații care își caută cazare.

Jurnal bihorean a sunat un proprietar care își ofera locuința, în baza aceluiași program. „Acuma e prima dată când oferim locuința pentru refugiați. Avem și noi copii și facem asta ca să ajutăm și noi cum putem. E nasol să pleci de acasă cu copiii”, ne-a spus un orădean despre motivele pentru care vrea să intre în program. A refuzat să ne dea alte amănunte.

Program profitabil

Banii sunt decontați în baza programului 50/20, adică 50 de lei pe zi/persoană pentru chirie și 20 de lei pe zi/persoană pentru hrană. Sumele sunt plătite de către primării și pentru a beneficia de acești bani, cei care găzduiesc refugiați ucrainei trebuie doar să facă o declarație pe proprie răspundere, la finalul lunii, în care să scrie câte persoane a cazat și pentru câte zile, în luna precedentă.

La cerere se adaugă și actul de identitate al beneficiarilor chiriei. De precizat că banii încasați din închirierea locuințelor nu sunt impozitați, însă proprietarii ar trebui, potrivit legii, să acopere și cheltuielile cu utilitățile.

Însă legea a fost făcută în așa fel, încât cei care cer acești bani nu pot fi controlați. Statul se bazează pe buna lor credință pentru a deconta mii de lei sau zeci de mii de lei în unele cazuri, pentru chirie și hrană.

„Când am încercat să verificăm, ne-a luat durerea de cap. Erau trecute zeci de persoane care ar fi fost cazate într-un apartament cu 2 camere, în răstimp de o lună, spre exemplu”, ne-a explicat o sursă din Primăria Oradea.

„Nu deținem informații privind efectuarea de controale la unitățile care au solicitat sume de bani pentru acoperirea hranei și a cheltuielilor pentru cazarea persoanelor provenite din zona conflictului din Ucraina”, ne-a transmis ISU Crișana. De la Prefectura Bihor am primit același răspuns: nu se fac controale pentru că nu au existat sesizări cu privire la probleme pe acest program.

„Nu toți românii dau banii primiți pentru mâncare. Dar acum au început să ne dea toate fondurile și asta e bine”, ne-a spus însă o ucraineancă care s-a stabilit în Oradea la începutul conflictului. Barabas Filip, reprezentantul unui ONG care ajută refugiații, ne-a explicat că pentru a fi acoperiți, explică celor care decontează bani de hrană, să facă un proces verbal de predare primire, cu ucrainenii care beneficiază de sumele respective, atunci când le dau banii pentru hrană. „Întradevăr a devenit un business pentru unii. Nu e ilegal, dar e puțin imoral ce se întâmplă. Partea bună e că se caută în mod activ chirii pentru refugiați. Însă statul român ar trebui să intervină urgent să verifice fiecare cazare în parte”, este de părere sursa citată.

Pentru a afla ce bani s-au decontat în județul Bihor în baza acestui program, Jurnal bihorean a făcut o cerere către Prefectura Bihor, care ne-a direcționat către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana”, care ne-a informat că nu deține listele persoanelor fizice care au solicitat decontarea chiriei, să ne adresăm primăriilor.

În județul Bihor, potrivit informațiilor furnizate de ISU Crișana, au plătit bani pentru chirie și hrană, pentru refugiați, primăriile: Oradea, Oșorhei, Aleșd, Marghita, Hidișelu de Jos, Tărcaia, Țețchea, Nojorid, Borș, Șoimi, Batăr, Sânmartin, Mădăras, Sântandrei, Vadu Crișului, Salonta, Tileagd, Cefa, Șuncuiuș, Lugașu de Jos, Brusturi, Căbești, Tulca, Beiuș, Abrămuț. Inițial, în urma cererii făcute, Primăria Oradea ne-a oferit doar suma totală decontată, invocând regulamentul GDPR. Noi am solicitat lista cu proprietarii, și pentru fiecare locuință numărul de camere, numărul de refugiați cazați și perioada. La a doua cerere, au acceptat să ne dea lista cu numărul proprietarilor care au solicitat decontări, cu numărul de refugiați cazați, numărul de zile și sumele, separat pentru hrană și cazare.

Cât au decontat primăriile

Ca urmare a informațiilor furnizate de primării, reiese că pentru unele locuințe situate în comune ca Batăr, Tileagd, Abrămuț, Țețchea, cei care și-au oferit casele refugiaților încasează din chirie bani cât pe un apartament de lux într-un oraș mare. Și asta doar în baza unei declarații pe proprie răspundere!
Astfel, în urma solicitărilor, am aflat că Primăria Salonta a decontat bani pentru două locuințe, una de cinci camere, care a încasat 33.650 din martie până în octombrie, iar cel mai mult a încasat în luna iunie, când a găzduit 6 persoane și a luat de la stat 8.050 de lei.

A doua locuința, de 3 camere a încasat 30.000 de lei din aprilie până în octombrie cu maxim 4.650 de lei /lună încasați în lunile mai, iunie, august și octombrie, pentru găzduirea a 3 persoane. Pentru hrană, proprietarii celor două locuințe au încasat 14.120 de lei, respectiv 12.000 de lei.

Primăria Batăr a plătit pentru a singură locuință cu cinci camere 31.550 chirie și 11.260 de lei pentru hrană, din martie până în august. În Lugașu de Jos, proprietarul unei locuințe a primit 2.120 de lei pentru cazarea a doi refugiați timp de 53 de zile și 5300 de lei hrană. În Vadu Crișului pentru o locuință de 89 de metri pătrați, un proprietar a încasat, din aprilie până în septembrie inclusiv, 44.110 de lei, cel mai mult a încasat pentru luna august 10.850 de lei.

Pentru hrană acesta a primit 23.780 de lei. Primăria Vadu Crișului ne-a comunicat că are restanțe la plata chiriei și hranei pentru lunile august și septembrie. În Sântandrei, doi proprietari și-au închiriat locuințele refugiaților. Pentru o casă de trei camere, pentru 35 de zile, s-a decontat 1.750 de lei, pentru cazarea unei persoane. Alt proprietar, care a cazat 5 persoane, a primit pentru chirie 31.100, pentru patru luni de zile. Pentru hrană, Primăria Sântandrei a plătit 700 de lei, respectiv 12.600 de lei, hrana pentru cinci persoane, pentru patru luni.

Primăria Tileagd a plătit 25.950 de lei pentru chirie unui proprietar care a găzduit trei refugiati și 18.400 de lei altuia care a adăpostit patru refugiați. Pentru hrană, primăria a decontat 17.740 de lei.

La Primăria Beiuș pentru un apartament de trei camere s-a decontat chirie, din martie până în octombrie, 92.250 de lei. Pentru un apartament de 2 camere, tot pentru aceeași perioadă, 17.700 de lei. Primăria nu ne-a comunicat numărul de refugiați găzduiți în cele două case. Pentru hrană, aceeași primărie a decontat 41.060 de lei, respectiv 13.680 de lei. Primăria Abrămuț, pentru o locuință cu 3 camere, unde a stat un refugiat, s-a decontat 9.100 de lei, pentru luna august, și 1.400 de lei, pentru luna iulie, potrivit informațiilor primite pe mail.

Profitabil și la Aleșd

Primăria Aleșd a decontat chirie și hrană unui număr de șase proprietari din Tinăud și Aleșd. Pentru perioada martie – august s-a decontat 127.950 de lei pentru chirie. Un singur proprietar a încasat, pentru perioada amintit, 32.800 de lei, pentru o locuință cu patru camere, situată în Tinăud. Același proprietar a decontat 12.040 de lei pentru hrană, pentru care primăria a decontat în total 51.940 de lei. Primăria Oșorhei a plătit, pentru o locuință cu două camere, 16.150 de lei cazare și 7.220 de lei pentru hrană.

O persoană fizică din comuna Șoimi a găzduit 13 ucraineni în perioada 23 martie – 9 aprilie, pentru care a decontat 11.700 de lei pentru cazare și 6.500 de lei pentru hrană. Primăria Țețchea a decontat chirie pentru două locuințe, fără să dea numărul de camere pentru fiecare locuință în parte și numărul de refugiați găzduiți sau perioada. Pentru o locuință a plătit 73.650 de lei, pentru alta 40.000 de lei. Pentru hrană, 30.360 lei, respectiv 16.000 de lei. Primăria Cefa a decontat doar hrană în valoare de 6.120 de lei, pentru un locuitor care găzduiește doi refugiați. Omul nu a solicitat și decontarea chiriei. Jb – G.A.

Primăria Oradea a decontat cei mai multi bani pentru chirie și hrană:

Martie: cazare 68.550 de lei, hrană 69.380 de lei
Aprilie: cazare 330.700 de lei, hrană 138.740 de lei
Mai: cazare 400.000 de lei, hrană 149.060 lei
Iunie: cazare 464.000 lei, hrană 176.360 lei
Iulie: cazare 397.600 de lei, hrană 149.300 de lei
August: cazare 624.400 de lei, hrană 241.360 lei