Fundația Hospice Emanuel a derulat și în acest an un program de suport psihosocial pentru copii diagosticați cu boli grave și pentru copii care au un frate sau un părinte grav bolnav. Serviciile au fost finanțate printr-un grant acordat pentru a treia oară consecutiv de către Fundația pentru Comunitate și Compania MOL România prin Programul MOL pentru Sănătatea Copiilor.
Programul Intervenții Child Life în Hospice s-a desfășurat în perioada 5 Ianuarie – 28 August 2015, adresându-se pacienţilor pediatrici diagnosticaţi cu o boală limitantă de viaţă în stadiu avansat, fraților lor, cât şi copiilor pacienţilor oncologici adulţi, aflaţi în pragul pierderii lor sau imediat după deces. Un număr total de 41 de copii din Oradea şi localităţile limitrofe, asistaţi de Fundaţia Hospice Emanuel, au beneficiat de vizitele psihologului, ale asistentului social sau ale voluntarilor formați în intervenții Child Life. Vizitele au fost realizate la spitalul Municipal pe secția de Onco-Hematologie Pediatrică sau la domiciliul pacienților și familiilor lor, în cazul pacienților nedeplasabili sau atunci când copilul avea un frate sau părinte grav bolnav. 12 copii au participat la sesiunile bilunare ale clubului de artterapie pentru copii îndoliați.
Stimulează dezvoltarea
Serviciile Child Life se referă la intervenţiile deliberate în scopul minimalizării distresului şi anxietăţii experimentate de copii în mediul spitalului şi al asigurării creşterii şi dezvoltării lor optime în perioada internării în spital și după întoarcerea acasă. Serviciile se adresează și familiilor pacienților, oferindu-le informare și suport emoțional, pregătire pentru deces și consiliere de doliu în situația în care boala nu mai poate fi controlată.
Metodele aplicate includ activități de joc normal și stimulare în vederea dezvoltării, activități de orientare în mediu și structurare a timpului, pregătire psihologică pentru proceduri medicale (pregătirea psihologică constă în prezentarea sistematică și explicarea noilor elemente din mediu într-o manieră corespunzătoare vârstei și nivelului de înțelegere al copilului), activități terapeutice prin joc, artă și muzică, hortocultură, bibliotarepie, construire de moșteniri și consiliere de doliu. Întru-un cadru securizant și pe fondul unei relații terapeutice calde și suportive, activitățile au țintit reducerea problemelor emoționale și adaptarea funcțională la realitatea prezentă. Efectele scontate au inclus autoexprimarea temerilor și preocupărilor legate de experiența bolii; creșterea familiarizării cu echipamentul și procedurile medicale, diminuând astfel anxietatea copiilor și facilitând înțelegerea și simțul controlului; învățarea și exersarea unor noi modalități de coping; adaptarea funcțională în urma pierderilor suferite, incluzând funcționalități corporale, schimbări de viață, persoane dragi. Programul de intervenţie terapeutică a urmărit modificarea unor parametri incluzând reducerea anxietății și a depresiei, creșterea sociabilității și diminuarea retragerii, creșterea complianței la tratament și scăderea comportamentelor agresive. Rezultatele scontate sunt susținute de analiza statistică realizată la finele proiectului.
Din declarațiile orale privind impactul intervențiilor Child Life amintim mărturia mamei lui F.A., o fetiță de doi ani, diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică: „Nu știu cine o așteaptă mai mult. Eu sau fetița… Amândouă stăm la geamul spitalului să o vedem când coboară din tramvai. Activitățile pe care le face cu ea îi dau chef de viață și în același timp o ajută să se dezvolte mintal.” Mama lui G.A., o fetiță de 9 ani a cărui tată a decedat în urmă cu cinci luni, povestește cum „copilul meu a început să aibă o mulțime de frici, nu mai dormea singură și nu vrea să se mai dezlipească de mine. Acum vorbește deschis despre lucrurile pe care le-a învățat de la tati, îmi spune că îi este dor de el, și doarme singură și cu becul stins. O fetiță de 10 ani, diagnosticată cu tumoră cerebrală o descrie pe specialista Child Life: „Nu există persoană mai distractivă decât ea… Ea știe să mă facă să râd chiar dacă mă doare. Ea știe să coase, să facă haine la păpuși, să facă brățări, să coloreze, să cânte, să îmi citească cele mai frumoase povești…Ea știe tot ce trebuie pentru un copil!” Chiar și asistentele de la spital constată cât de prietenoși și de cooperanți devin copiii, cât de frumos sunt decorate saloanele cu planșele și creațiile lor și cum un loc înfricoșător pentru copii a devenit plin de culoare și de speranță. Fundația Hospice Emanuel mulțumește Fundației pentru Comunitate și Companiei MOL România fără de care aceste servicii nu ar putea fi oferite la această scală și intenționează să continue să dezvolte proiecte în beneficiul copiilor care se confruntă cu boli amenințătoare de viață.
Daria Barna, psiholog
Citiți principiile noastre de moderare aici!