Miercuri, Bazac a declarat, că după patru luni de analiză, Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESS),PNESS este „fără utilitate, un eşec total, cel mai costisitor şi ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populaţiei”, care a înghiţit o sumă „considerabilă (631.604 957 lei) pentru a nu se afla nimic”.
Bazac susţine că PNESS, derulat între 1 iulie 2007 – 31 decembrie 2008, a fost atipic fiindcă nu s-a realizat pe eşantioane reprezentative, ca în alte ţări, aşa cum sugerează „regulile de bază ale statisticii şi standardele ştiinţifice”.
Bani aruncaţi?
Bazac susţine că doar folosind costurile administrative ale PNESS s-ar fi putut cumpăra câte două CT-uri performante pentru fiecare judeţ din ţară sau, anual, ar fi putut să fie salvaţi 2000 de bolnavi cu infarct miocardic.
Grav este, a spus Bazac, că la debutul PNESS se afla în derulare un alt program de evaluare a sănătăţii, prin care românii asiguraţi au avut dreptul la un set de analize gratuite. Cele două programe s-au desfăşurat în paralele din iunie până în septembrie 2007, până când s-au „prins” reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Primele programe naţionale de sănătate din România datează din 1957, cel din 1997 desfăşurându-se pe un eşantion reprezentativ de 14.000 de persoane.
Nu e chiar aşa
Reprezentantul Ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Marius Pârcioagă pare, contrar şefului său de la Bucureşti, mai mulţumit de programul lui Nicolaescu. Dr. Pârcioagă a transmis situaţia evaluării stării de sănătate a populaţiei, mai exact cifre privind prezenţa bihorenilor la doctorii de familie. Potrivit tabelului transmis, în perioada derulării programului (1 iulie 2007 – 31 decembrie 2008), 374.781 de bihoreni (63,12%) au fost evaluaţi de către medicii de familie
Şeful DSP a informat că în Bihor s-au respectat deciziile ministeriale privind informarea populaţiei pentru creşterea participării populaţiei la evaluarea sănătăţii. Mai mult, dr. Pârcioagă anunţă că un „aspect pozitiv” al desfăşurării programului ar fi că spitalele unde s-au putut face analize în cadrul programului au realizat fonduri suplimentare Totuşi, dr. Pârcioagă susţine că rezultatele programului derulat în Bihor se vor putea cunoaşte tot de la Bucureşti, întrucât CD-urile cu datele culese din teren au fost transmise la Ministerul Sănătăţii.
Otilia Şandor
Citiți principiile noastre de moderare aici!