Oradea are toate premizele pentru a fi un oraș prietenos cu bicicleta, dar ratează permanent acest obiectiv asumat mai degrabă verbal de „locatarii” biroului de primar.
E un oraș relativ mic și mai degrabă plat, dar care „suferă” din cauza infrastructurii puse la dispoziția celor care ar lăsa mașina pentru bicicletă.
Numărul de piste de pe străzile principale e în creștere, ce-i drept, dar lipsa de conectare e boală cronică la Oradea. Iar rastelele, ori lipsesc, ori funcționează ca niște probe de răbdare și rezistență la jeg pentru utilizatori. Asta în condițiile în care furtul de biciclete e sport local.
Această realitate ține de evidentul cotidian orădean, așa că nici nu e de mirare că în 2021, când Urbanize Hub a organizat un concurs de idei pentru soluții care ar face viața urbei mai bună, Rastel.io s-a detașat în lista câștigătorilor.
La distanță de doi ani și mai multe prezentări publice ale proiectului prin țară plus o finanțare a ideii prin programul de start-up, rastel.io e în faza lansării ca proiect pilot la Oradea.

În Vest…

Inginerul IT Tudor Beleuță, absolvent de Politehnică la Cluj, orădean revenit acasă după mai multe stagii în străinătate, ne-a prezentat stadiul și contextul proiectului.
„Eu sunt biclist, în mare parte prin oraș și am biciclit destul de mult pe afară, în Vest. Am stat prin Franța, pe la nemți. Am văzut că mobilitatea pe bicicletă are sens. Acolo e o altă maturitate a culturii în jurul bicicletelor. Mulți oameni au câte 3, 4 biciclete, una mai bună, una mai proastă etc. În oraș o folosesc, de regulă, pe cea mai proastă. Am văzut că există aceste sisteme de securizare suplimentară a bicicletei mai ales în zonele de tranzit ale orașelor, la gări, de exemplu, acolo unde schimbă mijloacele de transport. Modal mixed commuting-ul se practică cu succes afară, iar unul dintre mijloacele principale de deplasare e bicicleta. În Rolingen, în Reims și în Lion, lumea folosește foarte mult bicicleta”, ne-a relatat el.

[eadvert]

Revenind în Oradea, Tudor a constatat că „nu există, în general”, parcări de biciclete. E interesant pentru că Oradea e, ca geografie, un oraș plat și mic, poți ajunge cu bicicleta oriunde în 15 – 20 de minute. Faci 14 minute de la Continental până la Antonio Alexe. Orașul pornește bine dar se împotmolește când e vorba de infrastructura propriu-zisă, aceasta nu prea există. Am observat că acum crește iar gradul de folosire a bicicletei, adică crește populația de bicicliști. Cererea e tot mai mare din partea orădenilor. E și natural și firesc, până la urmă cetățenii trebuie să ceară drepturile lor. Pe măsură ce sunt tot mai mulți, devin tot mai relevanți”. Concluzia sa: potențialul pentru mobilitatea urbană pe bicicletă este foarte mare, cu condiția unor minime stimulente și facilități.
Inginerul spune că a observat, și în privința atitudinii față de bicicletă, aceeași polarizare care fragmentează, în general, societatea românescă. „România e țara contrastelor. E a doua cea mai mare industrie IT, dar suntem în topul european la lipsa de alfabetizare digitală. Asta înseamnă să știi să folosești aplicații de bază de pe telefon sau calculator, să plătești o factură, să faci o plată cu telefonul, să îți faci un cont. Foarte mulți nu pot, nu știu. Ca populație în medie, scriem foarte mult soft dar, de asemenea, în medie, nu știm să folosim aplicații de bază. Mie nu-mi plac extremele astea. Am și căutat să mă distanțez de bulele din domeniu, trebuie să existe o legătură a „elitelor” cu masa de utilizatori. În Vest, nu există o ruptură între elite și masa, aceste fragmentări în societate, pe diverse criterii”. El consideră că la fel și în privința bicicletei ca mijloc de mobiliate: „cei care folosesc bicicleta sunt priviți fie ca unii săraci, lipsiți de mijloace materiale, fie ca hipsteri. Nu sunt mulți cei care vor să își asume una dintre aceste identități”. Mai ales că eticheta, în general, nu prea are legătură cu realitatea.
În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii va aduce și creșterea numărului de utilizatori ai bicicletei și, implicit, normalizarea atitudinii față de aceștia.

Ideea proiectului rastel.io este „o rețea de parcări securizate, acoperite. Pot fi niște mini adăposturi metalice, ori putem integra în această rețea digitală accesibilă de pe telefon orice incintă, orice spațiu care se poate securiza și pe baza aplicației să ai acces acolo. Te înregistrezi cu un cont în aplicație, după care primești acces la toate locațiile securizate. Asta asigură un pic de istoric la accesul în respectivele locații. Facilitatea se poate folosi chiar și de unii care nu sunt din Oradea, dar vin, spre exemplu, pentru două, trei zile.
Mizăm pe flexibilitate pentru utilizatori, pentru amplasamente – vrem să fie în locurile cele mai importante, de intersecție pentru bicicliști. Am vrea o rețea în zone critice, cu trafic mare, pentru că sistemul e dedicat în primul rând celor care se mișcă cu bicicletele prin oraș. Cum suntem noi aici (la terasă, pe pietonala Vasile Alecsandri n.r.). Am ajuns și avem lângă terasă trei biciclete sprijinite la întâmplare”, consideră inițiatorul proiectului.
Rastelele securizate ar trebui să poată și branșate la rețeaua de curent, „dar le putem pune și cu panouri fotovoltaice”.
„Le-am făcut compacte, astfel încât două să ocupe un loc de parcare. În incintă încap 6 biciclete. Accesul ar fi ori pe bază de abonament, ori pe baza de taxă unitară pentru o parcare”, spune Tudor.
„La Oradea e un proiect pilot. Avem sprijinul de dezvoltare și finanțare de la MakeIT in Oradea, care ne-au fost alături de la început. Vrem să vedem cum acceptă lumea o rețea completă de astfel de parcări la care să aibă acces și cât de multă valoare văd oamenii în a avea acces la un serviciu extins la nivel municipal. Ne gândim și la o variantă de bază, în care să ai acces gratuit pentru, să zicem, 30 de minute” – descrie el felul în care e gândită exploatarea.

Recompense pentru utilizatori

Odată funcțional, sistemul ar oferi date despre cât de des utilizează orădeanul bicicleta, ca atare permite și recompense.

„Vrem să integrăm un sistem care susține în mod activ pe cei care merg cu bicicleta. Cu acest sistem avem informații despre cât de des e folosită bicicleta și informația asta vrem să o punem în folosul bicicliștilor. Vrem să tatonăm, să vedem dacă sunt companii private sau municipalități care vor să se brenduiască, să arate că sunt susținători ai mersului pe bicicletă. Pot face asta prin acest sistem, lansând campanii prin recompensarea directă a bicicliștilor”, spune Tudor.

Rastel.io e, acum, în faza birocrației urbanistice. „Am reușit să eliminăm toate obstacolele, până acum, avem un producător orădean, care lucrează foarte bine. Avem finanțare. Ce ne trebuie nouă de la Primărie este amplasamentul, permisiunea să amplasăm aceste incinte pe domeniul public și acordul Comisiei Municipale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului”, precizează inginerul.

Între timp, pe pagina proiectului http://vreau.rastel.io, orădenii continuă să marcheze pozițiile unde ar dori astfel de rastele securizate, în drumurile lor cotidiene.