Unii probabil se așteaptau ca în jurul vernisajului expoziției lui Gabriel Miloia de la Oradinum să existe o stare de tensiune dat fiind că artistul a mărturisit că a primit chiar amenoințări cu moartea dacă expoziția va avea loc. Probabil, una dintre cele mai puțin credibile a fost cea care a venit din partea unei doamne în vârstă care a amenințat că-i dă foc artistului.
Atmosfera a fost însă una cât se poate de calmă, de relaxată, chiar dacă suspansul era prezent printre numeroșii artiști care au onorat invitația lui Gabriela Miloia. Toată lumea era curioasă se afle ce se ascunde în spatele conceptului Apocrypha 2, o expoziție care inițial trebuia să aibă loc la Palatul Episcopal Greco – Catolic, anulată practic în ultimul moment în urma unor postări greu de reprodus cu limbaj vulgar, sexual- explicit, care veneau din partea contestatarilor lui Gabriel Miloia.
Dacă până acum aproape nimeni nu știa cum arată autoarea mesajului scandalos, care în opinia lui Gabriel Miloia l-a determinat pe PS Episcopul Bercea să se retragă din proiect, de-acum încolo toți cei care trec pragul expoziției pot afla.
Chipul postacei, alături de cel al episcopului și de mesajul femeii tronează la intrarea în expoziție pe un banner imens. Chipurile celor doi sunt constituite din niște benzi negre, prinse în ace cu perle. Ideea artistului a fost ca fiecare participant să scoată o perla pentru ca la final imaginea celor doi, ce se arată după extragerea perlelor, să fie constituită dintr-o suită de imagini șocante.
Perlele și imaginile murdare sunt oarecum și ipostaze în care artistul nu se ferește să fie perceput. Cei care îl cunosc îndeaproape, cei care vor să afle cine e Gabriel Miloia, înainte de a arunca cu piatra și a pune etichete, descoperă un tânăr sensibil, cu un discurs fondat pe biblioteci întregi citite, bine ancorat în realitate, cu o fantezie debordantă, un artist uimitor, nonconformist, a cărui inteligență te poate conduce spre lumi și orizonturi nebănuite. Există și cealaltă față a artistului -omul sensibil, care posedă pe lângă limbajul artistic și unul contondent, dar la fel de bine ancorat în studii și în prezent.
Circul negru
În discursul său, Gabriel Miloia s-a jucat cu asistența, dezvăluind de ce a intrat în gura presei de scandal timp de șase ani.
Chiar dacă artistul mărturisise că Muian a fost un proiect pentru a testa reacția elitelor, a orașului la scandal, Gabriel Miloia a încercat să explice că Muian nu e un proiect despre cât de oribilă e Oradea, ci despre cum funcționează geometria dintre oameni, „o geometrie precisă, într-o demografie foarte precisă”.
Gabriel Miloia a vorbit despre geometria între oameni pentru a-i determina pe cei prezenți la vernisajul Aprocripha 2 să intre în universul său, cel al unui studiu al cărui pretext a fost „scandalul Muianul”, care a avut la origine apariția figurii unui tânăr-chiar Gabriel Miloia – pe mai multe clădiri din Oradea, chip în spatele căruia trecătorii au crezut, la început, că s-ar afla Victor Ponta. Pentru a înțelege demersul său, Gabriel Miloia a spus de la început că a trăit atât la sate, cât și în orașe, mici, mari și foarte mari. În funcție de mărimea comunității există o geometrie între oameni, a explicat artistul.
„De exemplu, la sate toată lumea cunoaște pe toată lumea, nu există opinie publică, nu există secrete, există gura satului. În orașele foarte mari nimeni nu cunoaște pe nimeni, așadar nimănui nu-i pasă de nimeni. Acolo poți să captezi atenția tututor doar dacă se întâmplă ceva foarte grav. E un război, intri cu avionul în niște turnuri, e un cutremur. În orașele anoste, nici mari nici mici, niciodată nu știi cui îi pasă și când îi pasă.
În orașele mici există o elită și mai micuță, care deține un control știind cum funcționează conceptul acesta: nu știi cine află, nu știi cui îi pasă. Scandalul poate provoca neliniște. Într-un oraș ca Oradea, scandalul public e o armă. Până și două țațe care se ceartă în piață se amenință că se dau în presă”.
Pentru a-și face mai bine înțeles demersul, Gabriel Miloia a făcut trimitere la cartea lui Orwell 1984, acolo unde în 1984 personajul principal e arestat de poliția secretă, supus la torturi, dar nu cedează. Până când, la final este dus într-o cameră unde își descoperă frica: frica de șobolani. „I se arată în cameră o cutie cu șobolani și i se spune că îi va fi introdusă fața în cutia cu șobolani. Atunci cedează. Opinia publică, scandalul în Oradea e ca o cușcă cu șobolani”, a spus Gabriel Miloia…
Artistul și-a explicat demersul care i-a scandalizat pe unii, demarat în urmă cu șase ani, ca fiind generat de dorința de a studia impactul pe care îl are asupra oamenilor spaima generată de scandal.
„Spaima influențează oamenii în cele mai ciudate feluri”, e concluzia artistului, care a argumentat cu trimiteri la istoria recentă. În opinia sa, spaima de scandal l-a făcut pe „bunul episcop greco-catolic ” să se retragă din proiectul expoziției. Apoi, Miloia a povestit că singurul care a refuzat să apară pe genericul cu participanții la proiect e cel care a realizat bannerul de la intrarea în expoziție. A refuzat fiindcă „e religios”.
„Religios, cât să nu apară într-un generic, dar nu suficient de religios cât să nu facă un episcop din p..e”, a spus artistul, descoperind astfel fața urâtă a unora care vor să pară mici dumnezei. Gabriel Miloia a argumentat apoi că libertatea consensuală religioasă conferită prin lege e ca un balon din care oamenii își restrâng mici libertăți, ca niște biluțe. El a mărturist că scandalul Muian l-a făcut să se simtă bine. A fost un scandal generat de un grafito, în care artistul s-a jucat cu mințile elitelor, manipulându-le mințile să intre în scandal asemenea vitelor. Experiența Muian a fost pentru artist una eliberatoare, care l-a umplut de încredere în capacitaățile sa, l-a făcut „să mă simt un pic rege”.
Gabriel Miloia a mărturist că nu i-a venit să creadă cum elitele au alimentat scandalul generat de un grafiti, ca într-un joc absurd, ceea ce l-a impins să inventeze „circul negru, adică toate scandalurile asociate cu un grafito. Jurnaliști, artiști, politicieni au intrat în acest scandal, și în cele din urmă, a intrat și un preot”.
Artistul e oarecum dezamăgit că elitele orașului „s-au chinuit timp de șase ani să oprească o amărâtă de expoziție” pentru ca în cele din urmă să cheme publicul la propria umilință.
„Muianul te aşteaptă zilnic, la Oradinum, până vineri 15 iunie.Accesul se face din Vasile Alecsandri de la 6 la 8 seara”, e invitația artistului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!