Deputatul Adrian Merka se străduie să introducă trei ore de educaţie fizică în şcoli, de la clasele primare până la cele de liceu. Pe agenda Camerei Deputaţilor a intrat modificarea Legii 69/2000, propusă de bihoreanul trimis în Parlament de către comunitatea slovacă şi cehă din România. Acum legea prevede una – două ore săptămânal, în funcţie de curriculă. „Marea majoritatea pun o singură oră pe săptămână, în funcţie de cum pot face conducerile şcolilor normele profesorilor. Marea majoritate a şcolilor merg pe minimum, mergându-se pe ideea că educaţie fizică poate face oricine”, arată parlamentarul, absolvent de Educaţie Fizică şi Sport. De aici, şi preocuparea lui Merka pentru un mai mare accent pus pe educaţia fizică în şcoli. Deputatul este decis să-şi convingă colegii deputaţi, inclusiv printr-o oră de educaţie fizică desfăşurată chiar în Palatul Parlamentului, de către o clasă de şcolari din Bihor!
Pentru sănătatea elevilor
„Am discutat cu mulţi profesori, iar studiile arată o obezitate infantilă accentuată în România. De aceea am propus trei ore de educaţie fizică pe săptămână, în şcoli, pentru că îmi doresc o dezvoltare fizică uniformă şi armonioasă a copiilor şi, implicit, să prevenim anomaliile de creştere. Organismul necesită mult mai multă mişcare, are nevoie să-şi asimilieze calciul. Sunt probleme cu deformarea coloanei vertebrale, iar o mişcare îndrumată şi supravegheată de un specialist, cum este un profesor de educaţie fizică, poate ajuta mult. Şcoala de educaţie fizică şi sport e foarte bună încă, în România. Primul care poate să observe o problemă de sănătate este un profesor de educaţie fizică şi prin pregătirea lui poate să stabilească programe de mişcare. Nu doar problemele mari, ci şi faza incipientă”, afirmă Merka în sprijinul tezei sale. Deputatul susţine că banii pe care părinţii copiilor cu probleme îi dau, după orele de şcoală, pe exerciţii de fizio şi kinetoterapie, ar putea fi economisiţi, dacă în şcoli s-ar face mai multă educaţie fizică.
Fizioterapie şi fitness, gratuite!
Continuă profesorul de sport Merka: „Nici medicul de familie, nici părinţii nu sunt atenţi la mişcările copiilor, decât în primii ani de viaţă, până la 3-4 ani. Pe urmă îi lasă să se joace şi nu sunt atenţi. Nu sunt atenţi la armonia mişcărilor copiilor. Toate se pot corecta printr-o mişcare controlată. Întărirea muşchilor de la coloană se poate face la spalier, de exemplu, la şcoală, la orele de educaţie fizică. Mulţi părinţi merg cu copiii la fizioterapie, kinetoterapie, când acele mişcări ar putea fi făcute la orele de educaţie fizică, sub îndrumarea profesorului. Se dublează acea activitate. Şi din punct de vedere psihic e benefic pentru copil, pentru că nu se duce ca un om bolnav, la fizioterapie, ci se joacă cu colegii”. Parlamentarul observă că şi în facultate, mai nou, studenţii „nu merg la orele de educaţie fizică, în schimb merg să plătească la fitness, când două ore pe săptămână le-ar putea face gratuit la şcoală, căci Statul oferă această posibilitate”.
Adrian Merka este nemulţumit că terenurile de sport ale şcolilor sunt folosite mai mult în afara orelor de şcoală. „Pe terenul de sport o clasă desfăşoară organizat doar 1-2 ore pe săptămână. În restul timpului, terenurile sunt pline pentru că elevii au fugit de la alte ore. Însă, din vina cui sunt copiii afară, din vina profesorului de sport? Aş vrea să văd dacă o clasă fuge de la ora de sport la ora de chimie!”, este un alt argument al celui care a iniţiat modificarea legislativă, alături de reprezentantul croaţilor din Parlament, Slobodan Ghera.
Chiar dacă Senatul a respins propunerea legislativă pro-sport în şcoli, Camera Deputaţilor este cameră decizională, iar soarta propunerii legislative va fi tranşată, cel mai probabil, în această primăvară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!