Psihologul Anca Alecu, specialist din Oradea, explică de ce această stare nu trebuie confundată cu oboseala obișnuită și care sunt semnele care o pot indica. Burnout-ul reprezintă o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală care apare în urma expunerii îndelungate la stres profesional. Persoana afectată poate resimți lipsă de energie, scăderea motivației, dificultăți de concentrare și sentimentul că activitățile cotidiene necesită un efort din ce în ce mai mare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, burnout-ul este asociat stresului cronic de la locul de muncă, care nu a fost gestionat eficient. De regulă, această stare apare treptat, ca urmare a acumulării stresului, a volumului mare de muncă, a responsabilităților excesive, a presiunii termenelor-limită sau a lipsei de recunoaștere a eforturilor depuse.

Cum apare burnout-ul?

Un rol important îl are și dificultatea de a menține un echilibru între viața profesională și cea personală. Atunci când timpul destinat odihnei, familiei și activităților recreative este redus constant, resursele necesare recuperării devin insuficiente.

Burnout-ul nu apare brusc, ci este rezultatul acumulării în timp a stresului și a suprasolicitării. Specialiștii atrag atenția că există mai mulți factori care pot favoriza apariția acestei stări, de la volumul mare de muncă până la lipsa timpului necesar pentru recuperare.

„Printre factorii care pot contribui la apariția burnout-ului se numără volumul mare de muncă, responsabilitățile excesive, presiunea constantă a termenelor-limită, lipsa controlului asupra activităților desfășurate sau sentimentul că eforturile depuse nu sunt recunoscute și apreciate. În anumite domenii, în special în profesiile care implică lucrul direct cu oamenii, solicitarea emoțională poate reprezenta un factor suplimentar de risc“, spune psihologul Anca Alecu.

Burnout-ul este adesea confundat cu alte dificultăți emoționale. Stresul reprezintă o reacție normală la solicitări și tinde să se reducă atunci când factorii care îl generează dispar. Anxietatea este caracterizată prin îngrijorare excesivă și anticiparea unor situații negative, iar depresia implică tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite și scăderea semnificativă a energiei. Burnout-ul este legat în principal de contextul profesional, însă poate fi însoțit de simptome asociate anxietății sau depresiei.

„Din punct de vedere emoțional, burnout-ul poate fi însoțit de iritabilitate, lipsa motivației, sentimentul de detașare față de activitatea profesională și reducerea satisfacției obținute din muncă. În anumite situații, persoana poate deveni mai retrasă, mai puțin implicată și poate resimți dificultăți în menținerea relațiilor cu colegii, familia sau prietenii. De asemenea, pot apărea manifestări fizice precum tulburări de somn, tensiune musculară, dureri de cap frecvente sau alte simptome asociate stresului prelungit. Deși aceste semne nu indică automat prezența burnout-ului, ele pot reprezenta un semnal că organismul și psihicul sunt supuse unei presiuni constante și au nevoie de o perioadă de recuperare și reechilibrare“, mai spune aceasta.

Când este recomandat ajutorul specializat?

Specialiștii atrag atenția că semnele epuizării profesionale nu trebuie ignorate, mai ales atunci când starea de oboseală persistă și începe să afecteze activitățile de zi cu zi. O evaluare psihologică poate contribui la identificarea cauzelor, la dezvoltarea unor strategii de gestionare a stresului și la recâștigarea echilibrului emoțional.

„Dacă te simți epuizat pentru o perioadă mai lungă de timp și observi că îți este tot mai greu să faci față responsabilităților de zi cu zi, este important să nu ignori aceste semnale. Nu este nevoie să aștepți ca dificultățile să se agraveze pentru a cere ajutor. Uneori, o discuție cu un specialist poate oferi claritate, sprijin și perspective noi pentru a înțelege mai bine ceea ce trăiești și pentru a regăsi treptat echilibrul emoțional“, încheie psihologul.