„Instituţie culturală de notorietate cu potenţial cultural si artistic ridicat; public stabil; Existenţa mai multor săli de spectacole; ofertă bogată de spectacole; artişti de valoare; săli renovate, elegante; dotări tehnice de ultimă oră; buget important şi constant; tehnicieni de calitate”. Puncte slabe: „insuficienta cunoaştere a nevoilor culturale ale populaţiei datorită lipsei studiilor sociologice sau de marketing; slabă prezenţă în reţele culturale internaţionale; lipsa sprijinului în cofinanţarea proiectelor accesate prin fonduri europene; lipsa motivaţiei financiare a angajaţilor; comunicarea internă defectuoasă; nu toţi actorii sunt foarte buni”.
Ameninţări: „lipsa unor parteneriate între mediul economic (turism) şi cel cultural; scăderea puterii economice a potenţialilor sponsori; lipsa unei finanţări suficiente; plecarea masivă la pensie sau prin transfer în domeniul privat al specialiştilor din teatru; nemulţumirea constantă a colectivului de salariile reduse; lipsa posibilităţilor de îmbunătăţire a formărilor profesionale pentru jurnaliştii care reflectă actul cultural; lipsa unor limbaje comune de comunicare, care să asigure calitatea reflectării actului cultural”.
Ar dărâma arlechinii de la Arcadia
La Teatrul Arcadia se cer lucrări de cosmetizare prin înlocuirea scaunelor existente. Daniel Vulcu spune că „s-ar fi putut face dacă exista responsabilitate şi viziune atunci când, înainte de renovarea teatrului mare, care actualmente beneficiază de scaune noi, vechile scaune, care erau recondiţionate ar fi fost cedate Teatrului Arcadia”. „Scena Teatrului Arcadia trebuie modernizată la rândul ei şi ar trebui început cu dărâmarea celor doi arlechini care îngustează deschiderea scenei. Trebuie realizate două cabine pe structură uşoară, sunet şi lumini”, propune managerul şef şi peste trupa condusă de Marius Aron. Desigur, arată Vulcu, trupa Arcadia îşi propune diferite participări la festivaluri de profil, în ţară şi peste hotare.
„Mozaicul are deja probleme”
În proiectul său, Vulcu face dezvăluiri despre proaspăt renovata clădire a Teatrului. Managerul crede că „mochetarea holurilor a fost o greşeală a renovării teatrului; ele sunt greu de întreţinut şi cu costuri foarte mari iar schimbarea lor va fi necesară după scurt timp. Propun, după deteriorare, înlocuirea lor cu plăci de marmură, inclusiv a mozaicului din foaier care prezenta crăpături chiar şi înainte de recepţia lucrării”. Aşadar, scrie Vulcu, mozaicul are deja probleme!
Casa de bilete ar deveni o agenţie teatrală, echipată cu plasmă „pentru prezentarea unor secvenţe şi a unor informaţii legate de spectacole, canapele de aşteptare etc.”. Vulcu vrea şi noi spaţii pentru depozitarea decorurilor, teatrul dorind să îsi menţină în portofoliu un număr cât mai mare de spactacole, managerul dorindu-şi rejucarea spectacolelor de succes în stagiunile următoare.
Vrea „populaţie cultă” la Ansamblul Crişana
„Ansamblul Crişana se adresează tuturor categoriilor de vârstă dar preponderent populaţiei cu origini rurale. Ne propunem implementarea gustului pentru folclor şi pentru tradiţiile populare şi în rândul populaţiei culte”, scrie Daniel Vulcu în proiectul său de management al Teatrului Regina Maria. Ansamblul folcloric face acum parte din instituţia condusă de actor. Şi pentru Ansamblul Profesionist Crişana Vulcu vede participări la festivaluri, la programe realizate prin Ministerul Afacerilor Externe, dar şi la expoziţii mondiale, precum cea din 2012, din Coreea sau la festivalul românilor din Sacramento (SUA). De asemenea, managerul vrea ca, împreună cu actori ai trupelor Iosif Vulcan şi Arcadia, Ansamblul să aibă în vedere în fiecare an „scenarizarea unor balade sau mituri fundamentale ale spiritualităţii româneşti – Mioriţa, Toma Alimoş, Meşterul Manole, Balada lui Pintea, Baba Dochia, Sburătorul, etc.”. Anul acesta e Mioriţa.
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!