4 din 47! Aceasta este rata de succes aproximativ, până la această dată, în implemetarea proiectelor europene destinate reabilitării termice a blocurilor din Oradea, în actualul exerciţiu financiar. Deşi interesul orădenilor este mare – cuantificabil în sutele de cereri de înscriere în program, lucrurile de urnesc greu, din mai multe motive.

La finalul lunii trecute, primăria a reluat licitaţia pentru atribuirea contractelor de reabilitare termică a blocurilor, după două tentative soldate mai degrabă cu eşec. Rămâne de văzut dacă simpla repostare a anunţurilor în sistemul naţional de licitaţii, fără creşterea estimărilor de preţ, va trezi interesul constructorilor.

Termen prelungit

Bugetul total alocat celor 47 de blocuri prinse în programul de reabilitare din acest exerciţiu financiar este de peste 25 de milioane de lei. Termenul iniţial de implementare urma să expire la începutul acestui an, dar a fost prelungit cu perioada maximă posibilă, de 12 luni, spune Mihaela Neag, şefă serviciu în cadrul Direcţiei Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională.

„Avem nişte termene asumate faţă de finanţator, dar acestea pot fi prelungite justificat. Sigur că există presiunea pentru implementare. Suntem acum într-o situaţie pe care nu reuşim, deocamdată, să o depăşim. Am informat firmele să participe, am cerut celor de la asociaţii să informeze firme care ar putea fi interesate să vină la licitaţii, dar deocamdată nu avem rezultate. Dintre toate proiectele primăriei, pachetul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe este cel mai întârziat ca implementare. De fapt, aproape că nici nu s-a urnit”, admite Marius Moş, şeful direcţiei.

Motivele pentru acest blocaj sunt numeroase şi diverse, unele dintre ele, precum criza de forţă de muncă, se simt în tot sectorul construcţii. În plus, reprezentanţii Primăriei admit că preţurile la care se licitează pachetele sunt mult subevaluate, iar aducerea lor la zi este anevoioasă.

„Aceste blocuri au avut punctele termice făcute în 2014, la costurile de atunci. Au fost actualizate în 2016-2017. Când a intrat OUG 114 în vigoare, preţurile au explodat. După asta, am avut posibilitatea legală şi am făcut o revizuire, dar aceasta s-a referit doar la preţul manoperei, aşa cum prevede legea. Nu au fost permise ajustări în ceea ce priveşte costul materialelor de construcţii, care a crescut şi acesta, având în vedere că sunt strâns legate de domeniul construcţiilor. Am derulat mai multe licitaţii dar nu am avut ofertanţi. Sumele sunt subevaluate faţă de costurile de azi din construcţii, toate lumea se plânge de asta. Orice nouă majorare duce şi la creşterea contribuţiei proprii a proprietatrilor apartamentelor”, spune Mihaela Neag, precizând că oamenii sunt, de regulă, reticenţi la a da bani în plus.

Finanţarea pentru reabilitarea termică a blocurilor vine pe mai multe componente – sunt banii de la Uniunea Europeană via guvern, e contribuţia Primăriei, de 40%, respectiv cea a proprietarului, ca beneficiar direct, de 25%.

Întârziere

De altfel, la nivel naţional, în cadrul programului operaţional regional dedicat – Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea A – Clădiri rezidenţiale, a pornit, din start cu întârziere. Finanţarea a fost lansată în 2014, aferentă intervalului 2014 – 2020, dar ghidurile de finanţare au fost finalizate şi publicate abia în 2018.

„Începând cu februarie 2018, noi am început să depunem cererile de finanţare. Evaluarea acestor cereri, făcută de minister, a început doar în ianuarie 2019. Până s-a reuşit evaluarea, noi am semnat deja primul contract, blocul G6 din Rogerius, în care sunt aproape 90 de apartamente. Am avut noroc pentru că la prima strigare am şi avut ofertă. La finalul lui august s-a deschis oferta, acum se semnează contractul pentru execuţie”, spune Neag.

Din mai 2019, Primăria a început să semneze contracte de finanţare, iar din iulie 2019 au început şi licitaţiile pentru căutarea de constructori. La prima licitaţie nu s-a prezentat nimeni, iar în octombrie 2019, procedura a fost reluată.

„La a doua prodedură de atribuire, la deschiderea ofertelor, în noiembrie, s-au mai depus oferte pentru încă trei blocuri, câte o firmă pe bloc”, spune Mihaela Neag.

Conform acesteia, fiecare dintre oferte a depăşit estimarea primăriei, dar sumele fiind în limita de maximum 15% admisă de legea achiziţiilor, au intrat în evaluare.

În condiţiile lentorii cu care se derulează atribuirea, Primăria a cerut prelungirea contractelor de finanţare cu termenul maxim care se poate acorda, de 12 luni.

Proiectul este acum blocat între termenul foarte strâns de finalizare şi reticenţa proprietarilor de a creşte contribuţia, în caz că s-ar actualiza preţul.

„Fiecare actualizare, fiecare creştere de preţ, se reflectă în banii pe care îi plăteşte proprietarul ca şi cofinanţare, iar oamenii înţeleg mult mai greu această necesitate. Când creşterea este cu 500 de lei, până la 1.000 lei, sigur că devin nemulţumiţi”, spune şefa serviciului.

În intervalul financiar anterior, contribuţiile erau în funcţie de veniturile beneficiarilor, în procente cuprinse între 10 şi 30%. Acum, cofinanţarea este de 25%, indiferent de venit.

Contribuţiile proprietarilor ajung acum, spre exemplu, la 4.800 lei – 5.000 lei pentru apartamentele de 2 camere, tip X, de pe Strada Morii, sau până la 11.000 lei pentru un apartament mai mare, de trei camere, de pe strada Brâncoveanu.

Neag spune că în urma discuţiilor cu ADR, e de aşteptat ca şi după 2020 să se menţină finanţarea pentru reabilitarea termică a locuinţelor, dar condiţiile de acordare a banilor nu pot fi nici măcar estimate. „Condiţiile nu le ştim, de la o etapă de finanţare la alta se schimbă coeficienţii energetici, dar şi cuantumul cofinanţării”.

Alte oraşe, precum mult mai micul Zalău, au concentrat sumele alocate reabilitării termice a blocurilor pe zone cu vizibilitate publică mare, în încercarea de a produce un efect vizual puternic.

Mult timp s-a sperat că banii europeni alocaţi pentru această destinaţie ar putea schimba faţa unor bulevarde prăfuite şi gri, cum e Dacia, spre exemplu, dar ideea a eşuat.

„„Ca să intre în reabilitare un bloc, nu depinde doar de Primărie. La nivelul Primăriei Oradea, s-a dus o campanie de a reabilita, spre exemplu, mai multe blocuri de pe Magheru sau din Nufărul, dar noi nu putem obliga proprietarii să vină în program. Înscrierile în listă se fac în măsura în care proprietarii vor să contribuie cu cofinanţările necesare”, zice Mihaela Neag.