Doar câteva dosare au fost soluționate, iar creșterile sunt, în cele mai multe cazuri, sub așteptări. Directorul Casei de Pensii Bihor, Laurențiu Țenț, explică în detaliu ce presupune această recalculare și de ce întregul proces se desfășoară anevoios.

La un an de la intrarea în vigoare a Legii 360/2023, pensionarii din județul Bihor care au realizat venituri brute înainte de 1 aprilie 2001 pot cere recalcularea pensiei. Aceasta este așa-numita „mică recalculare”, reglementată de articolul 155, care permite valorificarea unor venituri nevalorificate anterior — ore suplimentare, al 13-lea salariu, prime sau alte venituri — în calculul pensiei.

„Până la această lege, la pensie se valorifica doar salariul tarifar și sporurile cu caracter permanent. Acum, se iau în considerare și alte venituri – cum ar fi ore suplimentare, al 13‑lea salariu sau prime”, explică Laurențiu Țenț.

Proces lent, blocat de adeverințe incomplete, în ciuda numărului mare de solicitări

Până la jumătatea lunii octombrie, în județul Bihor au fost depuse aproximativ 12.600 de cereri de recalculare, însă doar 2.000 au fost soluționate. Celelalte sunt în așteptare, din cauze diverse — de la softuri neoptimizate la adeverințe incomplete sau redactate incorect.

„Doar să prelucrezi un dosar durează aproximativ două ore. E un proces anevoios și nu toate tipurile de cazuri pot fi lucrate în acest moment. Programul informatic necesar a apărut abia în iulie, deși legea e în vigoare din septembrie anul trecut”, precizează Țenț.

Una dintre principalele piedici este calitatea slabă a documentelor depuse. Potrivit directorului, circa 70 % dintre adeverințele primite nu respectă modelul oficial cerut de lege.

„Nu le respingem direct oamenilor dosarele. Încercăm să luăm legătura cu angajatorii sau deținătorii de arhivă pentru refacerea documentelor, dar asta întârzie și mai mult procesul”.

În multe cazuri, angajații Casei de Pensii Bihor comunică solicitări suplimentare celor responsabili cu emiterea documentelor, în loc să respingă direct dosarul.

Contrar unor informații vehiculate în spațiul public, recalculările nu au un termen-limită de depunere.

„Este foarte important ca oamenii să știe că nu s‑a închis nicio perioadă de depunere. Se pot depune în continuare adeverințele, nu există termen-limită”, subliniază directorul.

Deși speranțele legate de recalculare au fost mari, în practică majorările sunt modeste — în medie între 50 și 60 de lei.

„Am făcut o medie până acum, iar creșterea este de aproximativ 50–60 de lei. Într-adevăr, sunt cazuri în care pensia a crescut cu sute sau chiar peste 2.000 de lei, dar acelea sunt excepții”.

Finalizarea recalculărilor? Poate în 2026

Printre cei care beneficiază de creșteri mai consistente se numără muncitorii din construcții sau industria textilă, care au lucrat pe bază de acord sau norme variabile.

În unele cazuri, pensia recalculată rezultă mai mică decât cea anterior recalculării. Legea are prevederi care protejează pensionarii în astfel de situații: pensia nu scade efectiv, ci rămâne cuantumul mai favorabil.

„Pensia nu scade efectiv. Se păstrează în plată pensia avută anterior. Doar că, în urma recalculării, oamenii pot constata că pensia rezultată e mai mică decât cea din prezent”, spune directorul.

O categorie implicit vulnerabilă în acest context este cea a cadrelor didactice: în lunile de vară, acestea pierd sporuri, ceea ce determină valori mai mici în media veniturilor brute.

Întrebat despre un orizont de timp realist pentru finalizarea întregului proces, directorul estimează că ar putea fi nevoie de un an și jumătate până la doi ani, în funcție de ritmul în care vin cererile și de modul în care evoluează soluțiile informatice.

Mica recalculare promite mult, dar livrează greu. Birocrația, neconcordanțele în documente și limitările tehnice frânează un proces menit să corecteze o nedreptate istorică. Chiar și așa, pensionarii sunt încurajați să depună adeverințele necesare, fără teamă că ar fi „prea târziu”.

„Se mai poate depune. Nu s-a terminat nimic. Procesul e deschis și vom continua să lucrăm, chiar dacă merge greu”, a încheiat Laurențiu Țenț.