Primarul Salontei Torok Laszlo reface fiecare bucăţică a oraşului în stilul epocii în care aceasta a luat naştere. De altfel, preocuparea şefului Primăriei Salonta pentru istoria oraşului se vede şi în biroul numărul 1 din instituţie, acolo unde pereţii sunt ticsiţi cu fotografii de epocă. Primarul Salontei vorbeşte cu mândrie despre Szekely Laszlo, salontanul care şi-a pus amprenta asupra Timişoarei. A fost discipolul profesorului Hauszmann Alajos, specializat în arta construcţiei renascentiste şi baroce.
„Székely László proiectează deopotrivă instituţii publice, şcoli, sanatorii, clădiri industriale, conace, vile familiale şi case private. Este un arhitect cu cunoştinţe de specialitate multiple şi complexe. Contribuie la conturarea imaginii arhitecturale a oraşului Timişoara nu numai prin clădirile proiectate de el însuşi, ci şi prin intermediul aşezămintelor ale căror proiecte le sprijină şi aprobă de-a lungul anilor. Opera de căpătâi a arhitectului Székely László este impunătorul complex de clădiri format din gimnaziul piarist, convict şi biserică în centrul Timişoarei, complex delimitat de trei străzi”, spune viceprimarul Illyes Laszlo.
La Salonta, în urmă cu 100 de ani a proiectat clădirea în care este adăpostit Colegiul Naţional Teodor Neş. „Încercăm să creăm la Salonta o atmosferă de oraş Occidental, ca în Germania, ca în Austria, un oraş în care noul, arhitectura modernă şi istoria să fie la ele acasă. Toate proiectele noastre sunt în acest spirit. Am investit 12 miliarde de lei în amenajarea pieţei agroalimentare. Acolo realizăm şi o zonă verde, dar şi piste de biciclete prin care zona limitrofă va fi conectată la pistele deja construite. Reţeaua aeriană de cabluri din zona Turnu Ciunt a fost introdusă în pământ. În zona centrală, pentru a reface atmosfera oraşului din urmă cu 100 de ani, am adus candelabre de epocă, am pavat zona şi acum vor intra în reconstrucţie şi trotuarele. Totul pentru a avea un ambient mai plăcut. Am renovat clădirea vechii policlinici. Tocmai pentru a ne asigura că va fi redată arhitectura originală, am introdus în caietul de sarcini prevederea că ne dorim să fie refăcută exact aşa cum a fost realizată cu un veac în urmă”, spune primarul Torok Laszlo. Din păcate, în viitor fără construcţia unei şosele de centură a Salontei, lucrările de refacere a arhitecturii stradale a muncipiului vor fi imposibil de realizat.
„De 24 de ani Salonta se străduieşte să aibă o centură, dar se pare că nu este posibil. DN 79 trece prin Salonta ca CFR-ul. Noi, juridic nu avem tangenţă cu drumul naţional, nu putem decide nici unde să se traseze o trecere de pietoni. Prin Salonta trec zilnic 5000 de maşini. Prin Beiuş, oficial trec 2500 de maşini, dar Beiuşul este trecut pe lista de investiţii cu centura ocolitoare. De 24 de ani cerem prin Parlament un asemenea proiect, dar nici proiect tehnic nu avem. Trebuie să ne încadrăm în reţeaua naţională de drumuri, plus că pentru a construi şoseaua de centură, chiar dacă să spunem că am avea vreodată bani pentru această investiţie, nu o putem face fiindcă este implicată şi comuna Mădăras, o parte din inelul de ocolire fiind pe teritoriul administrativ al acestei comune. Dacă am face noi inelul acolo am fi acuzaţi de deturmare de fonduri”, spune primarul de Salonta.
Citiți principiile noastre de moderare aici!