Pentru a înțelege mai bine ce măsuri se vor aplica începând cu anul 2026, cum ne pot ajuta, dar și cum ne pot afecta în mod direct, am stat de vorbă cu Renate Popescu, președintele CECCAR Bihor.

Noul pachet legislativ privind eficientizarea resurselor publice, aduce schimbări importante în procedura fiscală, în modul de realizare a plăților și în disciplina corporativă.

Complexitatea acestor modificări justifică o analiză etapizată, motiv pentru care materialul este împărțit în două părți. În această ediție vă prezentăm prima parte, dedicată măsurilor administrative și procedurale.

ANAF schimbă grila de risc: cum ajungi „sub lupă” din 2026

Un prim element de noutate îl reprezintă modul în care autoritățile fiscale vor evalua riscul contribuabililor. Începând cu 1 ianuarie 2026, încadrarea firmelor și a altor contribuabili în clasele de risc mic, mediu sau ridicat va ține cont nu doar de comportamentul fiscal anterior, ci și de utilizarea mijloacelor moderne de plată, de existența unor semnale de avertizare timpurie privind capacitatea de achitare a obligațiilor fiscale și de informațiile înscrise în cazierul fiscal. Această schimbare are un rol preventiv, dar și unul sancționator, întrucât nivelul de risc va influența intensitatea controalelor și relația generală cu ANAF.

Mult mai ferm este noul regim aplicabil contribuabililor declarați inactivi. Legea introduce două situații clare care pot conduce la declararea inactivității: lipsa unui cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal.

Aceste reguli vor fi valabile pentru contribuabilii declarați inactivi după 1 ianuarie 2026, iar consecințele sunt semnificative. Firmele care nu se reactivează într-un termen de un an vor fi dizolvate la cererea organului fiscal, indiferent dacă înregistrează sau nu obligații restante, cu excepția cazurilor în care există sesizări penale. Pentru societățile deja inactive la data intrării în vigoare a legii, termenele de reactivare sunt mult mai scurte, de 90 de zile pentru cele inactive între unu și trei ani și de doar 30 de zile pentru cele cu o inactivitate mai mare de trei ani.

Excepțiile sunt strict limitate la inactivitatea temporară înscrisă la Registrul Comerțului și la firmele aflate în insolvență, faliment sau dizolvare voluntară. ANAF va comunica periodic către ONRC lista contribuabililor care pot face obiectul dizolvării, consolidând astfel colaborarea interinstituțională.

În zona înlesnirilor la plată, regulile devin mai riguroase. Pentru cererile de eșalonare depuse sau soluționate după intrarea în vigoare a legii, contribuabilii vor fi obligați să prezinte un contract de fideiusiune încheiat în formă autentică cu beneficiarii reali. Acest contract constituie titlu executoriu, ceea ce înseamnă că statul își consolidează semnificativ poziția în cazul nerespectării obligațiilor asumate prin eșalonare.

Un alt pas important spre digitalizare este introducerea licitațiilor electronice pentru bunurile sechestrate. Valorificarea acestora se va realiza printr-o platformă online, iar publicarea anunțurilor va include informații detaliate și fișiere media care permit vizualizarea bunurilor înainte de licitație. Pentru persoane fizice și companii, această măsură înseamnă acces mai facil, transparență sporită și reguli standardizate în procedurile de valorificare derulate de fisc.

Plăți moderne și control fiscal: firmele sub lupa digitală

Obligația utilizării plăților moderne este extinsă și clarificată. Operatorii economici și instituțiile vizate trebuie să accepte plăți cu cardul sau prin alte mijloace electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar. Se reafirmă, totodată, obligația persoanelor juridice de a deține cel puțin un cont de plăți pe toată durata desfășurării activității, iar lipsa acestuia este sancționată cu amenzi cuprinse între 3.000 și 10.000 de lei. Există excepții limitate pentru zonele nedeservite de rețele de comunicații electronice, însă și în aceste cazuri este prevăzut un termen clar de conformare.

Pentru beneficiarii facilităților fiscale acordate prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, noul cadru legislativ elimină orice posibilitate de ajustare ulterioară. Deciziile de înlesnire la plată depuse sau nesoluționate nu mai pot fi modificate după intrarea în vigoare a legii, ceea ce impune o atenție sporită în respectarea condițiilor asumate.

Transferul părților sociale este, la rândul său, supus unor reguli mai stricte atunci când există datorii fiscale. Procedura presupune respectarea unor termene clare, prezentarea certificatului de atestare fiscală și în anumite situații, constituirea de garanții și obținerea acordului organului fiscal. Colaborarea formalizată dintre ANAF și ONRC urmărește limitarea cesiunilor realizate în scopul evitării obligațiilor fiscale.

În completarea acestor măsuri, legea introduce un capital social minim diferențiat în funcție de cifra de afaceri. Societățile nou-înființate vor avea un capital social minim de 500 de lei, iar firmele care depășesc o cifră de afaceri netă de 400.000 de lei vor trebui să asigure un capital social de cel puțin 5.000 de lei. Companiile existente beneficiază de un termen de maximum doi ani pentru a se conforma prin modificarea actului constitutiv.

În ansamblu, acest prim set de măsuri conturează un mesaj ferm din partea autorităților: digitalizarea, transparența și disciplina financiară devin obligatorii, iar lipsa de conformare va avea consecințe rapide și costisitoare.

Săptămâna viitoare analizăm noutățile fiscale din 2026: limite noi pentru cheltuieli cu afiliați externi, reguli clare pentru închirieri și servicii de cazare, impozite actualizate pentru investiții și criptomonede, plus schimbări la taxe locale și impozitul auto. Conformarea devine mai riguroasă, iar transparența va fi obligatorie.