Întâlnirea publicului cu regizorul Tudor Giurgiu, preşedintele Festivalului Internațional de Film Transilvania, în sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor, a avut loc cu prilejul proiecţiei filmului „Libertate” lansat anul trecut, în care apar şi trei actori ai teatruluI Regina Maria din Oradea: Răzvan Vicoveanu, Petre Ghimbășanu și Elvira Râmbu. Curatorul evenimentului a fost Adina Rențea, preşedinte al Asociaţiei Culturale pentru Sprijinirea Artelor Frumoase.

Înainte de proiecţie, Gabriel Moisa, managerul instituţiei muzeale, a dat cuvântul lui Tudor Giurgiu.

„Nu mă aşteptam să fim atât de mulţi, ţinând cont că filmul s-a mai văzut şi la cinema, şi pe Netflix. Istoria îţi dă şi lecţii dar îţi dă şi nişte subiecte de film extraordinare. Sunt multe poveşti pe care cel puţin generaţia noastră le-am învăţat într-o cu totul altă formă, mistificată. Realitatea, adevărul e cu totul altul şi încă sunt convins că sunt mulţi care nu au o reprezentare exactă a unor astfel de episoade din istorie. Am găsit această poveste la Sibiu în ’89. E şocant ce s-a întâmplat acolo, atât de mulţi morţi, s-a tras în toate părţile, au fost peste două milioane de gloanţe trase. E un oraş care a trăit ani de zile cu o traumă, oamenii se deschid greu să vorbească despre asta, şi mi s-a părut că e pretextul pentru a face un film, nu ca să glorifice ce s-a întâmplat acolo, mi s-a părut mai important să chestionăm dintr-o cu totul altă perspectivă ce s-a întâmplat la Sibiu şi în special într-o unitate militară de elită a Sibiului”, a spus regizorul.

Tudor Giurgiu şi-a făcut apariţia apoi la deschiderea TIFF Oradea, după care, la finalul proiecţiei filmului „Libertate” a revenit la Muzeul Ţării Crişurilor pentru a discuta cu publicul, însoţit de data aceasta şi de actorul Răzvan Vicoveanu.

Regizorul a mărturist celor prezenţi în sala de conferinţe că a încercat să prezinte în mod echilibrat ambele părţi. A lucrat foarte mult la scenariu şi au existat mai multe versiuni. Tudor Giurgiu citise despre Sibiu după momentul căderii lui Ceauşescu, despre o uriaşă bază militară şi clădirile Securităţii şi Miliţiei aflate în apropiere. În acele momente mii de demonstranţi încercau să pătrundă în clădirea Miliţiei şi a Securităţii statului. Miliţienii au sperat să găsească refugiu la armată, dar au avut surpriza ca soldaţii să tragă asupra lor. Cei care au scăpat, au fost prinşi şi duşi într-un bazin de înot fără apă, luaţi drept terorişi, împreună cu mulţi civili. Filmul prezintă haosul şi dezinformarea din acele momente.

Regizorul a studiat foarte multe surse, cum ar fi cărţile care s-au scris despre Sibiu dar şi Dosarele Revoluţiei. Aşa cum a notat şi la finalul filmului, în Sibiu s-au tras două milioane de gloanțe, care majoritatea le-au aparținut armatei. Pentru documentare, Tudor Giurgiu a stat de vorbă cu o mulţime de oamenii care au participat la acele evenimente, foști milițeni, foști militari, asistente şi medici care au fost pe baricade în zilele Revoluției.

Regizorul a stat de vorbă şi cu colonelul Aurel Dragomir (n.r. în film, colonelul Dragoman), care era în 1989 comandantul militar al garnizoanei Sibiu. Acesta este şi acum convins că a luat o decizie bună atunci când a dat ordin să țină în bazin sute de oameni, fără mâncare și medicamente, supuşi la umilinţe până la începutul lunii februarie 1990. Discutând cu toţi cei implicaţi, Tudor Giurgiu a realizat când de uşor îşi găsesc aceştia explicaţii pentru actele lor, pentru a avea conştiinţa împăcată. Regizorul a stat de vorbă inclusiv cu familia de civili Chircă al cărei bebeluș a fost împușcat atunci când armata a deschis focul asupra mașinii în care se afla, considerându-i „terorişti”.

Lui Tudor Giurgiu i se pare important să vorbim despre acele momente şi să recunoaştem debusolarea, haosul şi deciziile de atunci care au avut repercursiuni în societatea românescă.

Actorul Răzvan Vicoveanu a povestit momente de la filmări, amintind mai ales cele din bazinul de înot, unde au îndurat mult frig. Când se odihneau se mai acopereau cu covoarele care a apărut şi în film, cel mai friguros fiind actorul Alexandru Papadopol. S-a bucurat de interacţiunile umane, în timpul filmărilor legându-se şi multe prietenii.

La final rămâne regretul, spune Tudor Giurgiu, că mai ales în ’89, ’90 şi ’91 Procuratura Militară nu a dorit să facă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat atunci, ba mai mult, a încercat cât de mult s-a putut să muşamalizeze faptele. Filmul este în continuare disponibil pe Netflix pentru vizionare.