Teodor Cornea (1877-1933) a fost primar, ctitor de şcoală şi biserică în satul Meziad, participant activ la 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, delegat ales al cercului electoral Beiuş-Vaşcău. A fost unul dintre cei 1.228 de delegaţi oficiali reprezentând 130 de cercuri electorale din comitatele româneşti. Alături de Teodor Cornea, ceilalţi patru reprezentanţi ai cercului electoral Beiuş-Vaşcău, aleşi în unanimitate de voturi, au fost: dr. Ioan Ciordaş, Ilarie Crişan, Atanasiu Toader şi Lăpădat Cioflan.

O placă omagială a fost dezvelită în anul 2018, la sărbătorirea centenarului Marii Uniri, pe clădirea Primăriei Remetea: „La centenarul Marii Uniri, omagiul nostru delegaţilor aleşi şi de drept, participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Teodor Cornea – comuna Remetea, sat Meziad”.

O placă similară a fost dezvelită şi pe biserica din satul Meziad: „In Memoriam Teodor Cornea (1877-1933), ctitor de şcoală şi biserică în satul Meziad, participant activ, la 1 decembrie 1918, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, delegat ales al cercului electoral Beiuş-Vaşcău. Dezvelită în ziua de 28 mai 2018”.

Dăruit comunităţii

Om cerebral, după cum spun cei mai în vârstă din sat, era sfătos şi cumpănit, fiind capabil să rezolve orice problemă de ordin social sau politic pentru sătenii săi. A luptat în Primul Război Mondial alături de fiul său cel mare, Nicolae.

Când s-a întors teafăr din război, a intrat mai întâi cu camarazii în biserica din Beiuş pentru a se închina şi a mulţumi că s-au întors acasă la familii, după care i-a invitat pe toţi acasă, în Meziad, pentru a sărbători, după cum povestea nepoata lui Teodor Cornea, prof. Livia Papiu, fiica celei mai mici fete din cei şase copii, Firoanda. Şi-a văzut apoi visul împlinit, visul Marii Uniri. A murit la vârsta de 56 de ani, în plină putere şi experienţă de viaţă.
Căminul Cultural Meziad poartă numele lui Teodor Cornea. La sărbătorirea centenarului Marii Uniri, la 28 mai 2018 a fost dezvelit bustul monumental în bronz al lui Teodor Cornea, operă realizată de lect. univ. dr. Marius Vesa, prezent la eveniment.

„Trebuie să se ştie că de numele lui Cornea Teodor se leagă dezvoltarea acestei aşezări de la începutul secolului trecut şi fondarea primelor sale borne identitare culturale: Şcoala şi Biserica. În calitate de prim gospodar, începând cu anul 1922, străbunicul meu a stăruit la toate instanţele de decizie pentru a obţine sprijin în vederea înfiinţării unei şcoli primare de stat. După câţiva ani buni, a reuşit să obţină aprobarea, începând construcţia şcolii cu sprijinul întregii comunităţi, a obştii. Cornea Teodor a trăit pentru semnii săi şi a luptat pentru emanciparea lor economică şi culturală, asemenea propriei familii”, a spus la dezvelirea bustului dr. Adrian Tirla, strănepot pe linie maternă.

Soţia lui Teodor Cornea, Ana Cornea, a fost moaşe comunală, aducând pe lume sute de copii, iar fiii şi fiicele sale au terminat şcoala devenind fie silvicultor ca Nicolae, fie mecanic ca Ioan, notar ca Vasile, ori învăţătoare calificată ca Maria, iar fiica cea mică, Firoanda, a fost căsătorită cu fostul director şi învăţător emerit al şcolii din Meziad, Petru Miheş, care a continuat cu cinste opera începută de „Birăul bătrân”.

Clopot adus de la Viena

Strănepotul a amintit şi de faptul că marele clopot de bronz cu care a fost înzestrată iniţial biserica a fost comandat şi achiziţionat de la Viena, de către familia lui Teodor Cornea. Clopotul a fost rechiziţionat în timpul Primului Război Mondial şi dus la topit, pentru a servi drept materie primă în fabricile de armament.

Câţiva ani mai târziu, în 1922, în turla bisericii din Meziad a fost ridicat şi instalat un alt clopot din bronz, de dimensiune mai redusă, comandat şi cumpărat tot de la Viena, la iniţiativa primarului Teodor Cornea, prin efortul întregii comunităţi. Pe clopot a fost gravat textul: „Cumpărat de credincioşii comunei Meziad cu stăruinţa lui Cornea Teodor a Mocanului (n.red. – Mocanul era tatăl lui), primar, şi a lui Simion Sabău, preot, în timpul gloriosului Ferdinand I, Rege al tuturor românilor şi a Reginei Maria, 1922”.

Fiu al satului, lect. univ. dr. Ioan Laza a amintit la eveniment de cei 34 de eroi din Meziad care au luptat în Primul Război Mondial. Monumentul dedicat eroilor se află în centrul satului. Nu trebuie uitat nici faptul că în Bihor au mai trecut patru luni şi 20 de zile de la Marea Unire sub stăpânire austro-ungară, procesul de tranziție fiind unul dificil şi anevoios.

„Cred cu tărie că Teodor Cornea este modelul omului dăruit din toată fibra lui pentru binele comunităţii în care a trăit, modelul omului care a înţeles profund rostul şcolii şi a preţuit puterea credinţei. Pentru el, Şcoala şi Biserica au reprezentat pilonii de rezistenţă ai identităţii. El a văzut unitatea comunităţii, a satului, prin cultură, educaţie şi credinţă. În alt plan, ne oferă modelul omului de ispravă, de bun gospodar şi administrator. Mai presus de toate, Teodor Cornea este emblematic pentru dragostea lui de neam şi ţară, pentru jertfa de sine”, a spus în cuvântul său Ioan Laza.

La ceremonia din 28 mai 2018, desfășurată la Căminul Cultural „Teodor Cornea” din Meziad, sătenii au fost impresionaţi de prezenţa Gărzii de Onoare şi a fanfarei Garnizoanei Oradea, care a făcut oficiile la dezvelirea bustului lui Teodor Cornea.

„Suntem datori de a ne cunoaşte trecutul istoric, pentru a trăi prezentul cum se cuvine şi a ne proiecta viitorul”, a sublinat prof. Gheorghe Cornea, fost director al şcolii din Meziad.