„Le-am citit. Sunt de acord. Dacă vine pe ordinea de zi, pot depune amendamente la lege. Da, mi-aş asuma. Nu mă deranjează”. Aceasta e reacţia deputatului PNL Liviu Laza-Matiuţa (ex-PDL), confruntat cu propunerile Asociaţiei Pro Democraţia, privind transparentizarea procesului de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie în societăţile cu capital de stat. Aşa cum sunt cele subordonate Primăriei (OTL, CET, ADP, Termoficare şi CAO). Problema e că reacţia lui Matiuţa a fost de această manieră în contextul în care lui i se cerea să înainteze o iniţiativă legislativă axată pe propunerile concrete care i se avansau. Iată-le: publicarea pe internet a proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor de administraţie care nu aduc atingere terţilor, precum şi publicarea planurilor de afaceri ale candidaţilor pentru CA, precum şi obligativitatea ca planul de administrare a societăţii să conţină şi elemente din planurile de afaceri ale candidaţilor – astfel, se doreşte o competenţă mai mare a candidaţilor la CA, numiţi politic, de regulă. O altă măsură se referea la publicarea anunţurilor şi într-un cotidian local de mare răspândire, nu doar într-unul naţional.
În schimb, Szabo Odon (UDMR) s-a arătat decis să ia problema-n mână şi s-o ducă în Parlament, cu condiţia unor adaptări a propunerilor, cum ar fi aceea ca anumite societăţi ce aparţin de comune să nu fie nevoite să organizeze concursuri. Nu de alta, dar cifra de afaceri ale acelor societăţi este mică şi nici nu au de unde selecta membri în CA! Totuşi, acelaşi Szabo le-a atras atenţia participanţilor la dezbatere că nu se poate elimina total politica din consiliile de administraţie, pentru că altfel primarul ar fi legat de mâini şi de picioare, în opinia sa. Reacţie la poziţia lui Szabo a avut Ioan Horvath, preşedintele asociaţiei de pe Şelimbărului nr. 1. Acesta i-a transmis udemeristului că ideile primarului trebuie să vină dinspre societate. „E periculos ca eu să trăiesc după ideile unui bloc politic”, crede Horvath, invocând o discuţie în acest sens pe care ar fi avut-o cu primarul din Viena, cândva…
Acelaşi Ioan Horvath a susţinut eliminarea din Legea 121/2014 a obligativităţii montării repartitoarelor în condominiile de blocuri. Boruzs Istvan, preşedintele asociaţiei Aurora, a venit în sprijinul lui Horvath. „Oamenii, în general, 90% nu sunt de acord. Roagă parlamentarii să nu mai voteze legi în care să oblige oameni. Lăsaţi asta la latitudinea noastră. Dacă vor, oamenii îşi pun, dar să nu se impună, pentru că altfel se vede de la o poştă că este o afacere” – le-a cerut Boruzs parlamentarilor.
„Noi suntem autonomişti”
Aici, Szabo „a cuplat” imediat: „Noi suntem autonomişti. Unde trăieşte, acolo să decidă. Decizia să fie cât mai aproape de cetăţean”. Laza-Matiuţa s-a arătat de acord, dar, practic, a pasat decizia. „Ar trebui să fie o măsură opţională, fără termen. O duc mai departe, vom face întâlniri cu cetăţenii pe colegii. Le-aş da putere asociaţiilor să decidă”, a spus pedelistul, devenit deputat PNL prin fuziunea celor două partide. S-a pus şi problema debranşării în unele cazuri sociale, neacceptate de CET. Formulă legislativă nu a fost adusă în faţă, însă.
Preşedinta Asociaţiei de pe Tuşnadului, Silvia Ardelean, a adus în discuţie problema depozitelor de deşeuri industriale, ce trebuie închise, ca temă de casă de la UE. Şi la Oradea sunt asemenea depozite: la CET, Alumina şi Sinteza, cu precizarea că nu se ştie acum cine are obligaţiile de mediu, în cazul haldei de la Alumina – Cemtrade, societate preluată de „investitori” ruşi.
Aici, deputatul Szabo a ţinut să le spună celor prezenţi că UE a cerut închiderea haldelor, însă a oferit şi instrumente financiare, prin POR. Szabo a evidenţiat cum Primăria Oradea nu a depus niciun proiect pentru finanţare europeană în acest domeniu, la fel cum nu au depus proiecte nici alte municipalităţi din ţară! „În Ungaria, o haldă similară a deversat şi a distrus două comune. Aici, halda curge spre Borş şi Sântion”, a ţinut să spună udemeristul uşor nervos, subliniind că subiectul nu îi e indiferent. Angajată la Sinteza, Silvia Ardelean s-a arătat nemulţumită de atitudinea Primăriei Oradea pentru un parteneriat cu Sinteza, care să transforme halda plină cu pigmenţi a fostei întreprinderi de stat comuniste. A arătat că la Azomureş s-a putut. „Nu am înţeles de ce la noi nu prezintă interes”, a evidenţiat Ardelean.
Celălalt parlamentar, Laza-Matiuţa, a avut o reacţie ştearsă la acest subiect, arătând că trebuie luat în calcul aspectul financiar ar problemei, deloc de neglijat…
Deputaţi „struţă-cămilă”
La ultimul subiect – dacă parlamentarii ar trebui să fie în primul rând reprezentanţii comunităţilor locale care i-au ales sau dacă ar trebui să-şi vadă de activitatea legislativă cu incidenţă naţională – cei doi parlamentari au avut reacţii total opuse. Laza-Matiuţa s-a lăudat în faţa orădenilor cu relaţia specială pe care ar avea-o cu bihorenii din zona Beiuş, Ştei şi Vaşcău. În schimb, Szabo s-a arătat un adversar declarat al sistemului uninominal. „Nu cred în acest sistem, nu am crezut din start, păcat că Băsescu a făcut experiment pe ţară. Parlamentarul nu este un super-primar al microregiunii respective. Ne-aţi trimis să facem legi. Asta e treabă de parlamentar, să schimbi o lege. Dar aia e treabă de parlamentar, să rezolv 10 lei pentru nu ştiu care? Nu trebuie să fie omul cu cufărul, care să se vândă la minister. Azi, e perceput ca omul cu valiza, pentru spital, pentru canalizare. Sunt pentru un sistem reprezentativ, pe listă. Nu sunt nici pentru mixt, nici pentru uninominal. Dacă era uninominal pur, în 2008 nu intra în Parlament niciunul din PNL, iar în 2012 niciunul din PDL!” – a punctat, înflăcărat, liderul executiv UDMR Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!