Scopul întâlnirilor organizate la sediul Instituției Prefectului a fost identificarea unor soluții concrete pentru sprijinirea seniorilor din județ, în special a celor care, rămași fără sprijin familial, se confruntă cu dificultăți majore în accesarea îngrijirii adecvate.
Probleme tot mai frecvente în unitățile de urgență
În baza tendințelor tot mai pregnante din sistemul de sănătate, cum ar fi numărul mare de vârstnici care se prezintă la Unitatea de Primiri Urgență a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor fără a necesita intervenții medicale urgente, precum și apariția tot mai frecventă a situațiilor în care persoanele vârstnice, lipsite de sprijin familial, întâmpină dificultăți la externarea din spital din cauza absenței copiilor sau a altor persoane obligate legal să le întrețină.
Tendințele semnalate au o posibilă corelație cu întoarcerea în țară, în perioada concediilor, a membrilor de familie din diaspora, fenomen care duce la creșterea numărului de vârstnici care ajung la secția de urgență. Cauzele unei asemenea tendințe sunt multiple, iar această realitate reclamă noi perspective în colaborarea dintre instituțiile publice și reprezintă, totodată, un motiv de reflecție pentru societatea noastră: atât asupra modului în care serviciile existente pot răspunde nevoilor vârstnicilor singuri și dependenți, ai căror aparținători sunt plecați, cât și asupra altor nevoi cu care se confruntă cetățenii României din diaspora, ai căror părinți rămân în țară.
Această realitate reflectă nu doar presiunile tot mai mari asupra unităților sanitare, ci și vulnerabilitățile sociale cu care se confruntă persoanele în etate, în lipsa unei rețele funcționale de sprijin familial sau comunitar. Situațiile semnalate impun o regândire a modului în care instituțiile publice colaborează pentru a răspunde nevoilor complexe ale vârstnicilor.
Soluții discutate în cadrul întâlnirilor de lucru
În cadrul celor două reuniuni organizate până acum de Instituția Prefectului, au fost analizate posibile soluții care să conducă la o mai bună gestionare a cazurilor care nu reprezintă urgențe medicale, dar care ajung totuși la unitățile de primiri urgențe. Totodată, au fost discutate modalități de a facilita externarea pacienților vârstnici în condiții de siguranță, cu asigurarea continuității îngrijirii acestora în comunitate sau, după caz, în centre rezidențiale specializate.
Participanții au evidențiat importanța unei colaborări reale între medicii de familie, rețeaua de asistență medicală comunitară, centrele de permanență și serviciile publice de asistență socială. O comunicare eficientă și coordonată între aceste structuri poate preveni supraaglomerarea spitalelor și poate direcționa corect pacienții către serviciile potrivite nevoilor lor.
Nevoia de servicii comunitare extinse
Un alt punct al discuțiilor a vizat capacitatea actuală, insuficientă, a serviciilor de îngrijire la domiciliu și în centrele rezidențiale. Deși există unități medico-sociale și centre de îngrijire destinate vârstnicilor, numărul locurilor disponibile este redus, iar cererea este în continuă creștere. De asemenea, multe dintre aceste servicii nu sunt cunoscute sau accesibile tuturor beneficiarilor, din cauza lipsei de informare sau a comunicării defectuoase între instituții.
În acest sens, s-a propus actualizarea periodică a informațiilor privind disponibilitatea locurilor în centrele de îngrijire, precum și stabilirea unor trasee clare de îngrijire post-spital, adaptate fiecărui caz în parte. S-a subliniat, de asemenea, importanța extinderii rețelei de servicii locale, inclusiv prin atragerea fondurilor europene disponibile pentru dezvoltarea serviciilor comunitare integrate.
Sprijinul pentru îngrijirea la domiciliu și modificări legislative
Prefectul Marcel Dragoș a insistat asupra necesității unor investiții constante în servicii care să permită îngrijirea la domiciliu: consultații și tratamente medicale în mediul familiar al pacientului, servicii de îngrijire personală, dar și sprijin pentru adaptarea locuințelor persoanelor în vârstă. Mici reparații sau amenajări pot face diferența între un vârstnic îngrijit acasă și unul care ajunge în mod repetat la spital.
De asemenea, au fost formulate propuneri de modificări legislative care să faciliteze colaborarea între sectorul sanitar și cel social, în vederea unei intervenții mai eficiente și integrate. Necesitatea adaptării cadrului legal actual este considerată esențială pentru răspunsul prompt și adecvat la nevoile seniorilor.
Concluzii și angajamente pentru viitor
Inițiativa prefectului Marcel Dragoș marchează un pas important în direcția construirii unei rețele funcționale de sprijin pentru vârstnicii din județul Bihor. Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populației și de migrația masivă a tinerilor, soluțiile identificate trebuie să fie nu doar reactive, ci și preventive, orientate spre menținerea seniorilor în propriile comunități, în siguranță și cu demnitate.
Prefectul Marcel Dragoș a subliniat necesitatea „dezvoltării serviciilor comunitare – servicii de îngrijire personală, consultații și îngrijiri medicale la domiciliu, adaptarea locuințelor vârstnicilor prin mici amenajări ori reparații, astfel încât îngrijirea pe termen lung să poată fi asigurată la domiciliu, în mediul personal.”
Concluziile întâlnirilor vor sta la baza unor noi măsuri administrative și, posibil, legislative, menite să sprijine dezvoltarea unei rețele eficiente de îngrijire medicală, socială și socio-medicală, adaptată realităților actuale și viitoare ale județului Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!