Testul PISA (Programme for International Student Assessment) a fost adesea invocat ca dovadă că școala românească nu mai produce performanță, ci analfabetism funcțional. În realitate, rezultatele oferă doar o parte a adevărului și trebuie interpretate cu prudență.

Inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, PISA este cea mai amplă evaluare educațională globală, care testează competențele elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe, precum și, periodic, un domeniu inovator – în 2022, gândirea creativă. Lansat în 2000 și organizat o dată la trei ani, programul evaluează nu doar cunoștințele, ci și capacitatea de aplicare a lor în contexte reale.

Din cauza pandemiei, testarea programată pentru 2021 a fost amânată pentru 2022, iar următoarea va avea loc în 2025 cu publicarea rezultatelor în toamna sau iarna anului viitor. La ediția din 2022 au participat aproximativ 690.000 de elevi de 15 ani din 81 de țări, selectați din cel puțin 150 de școli în fiecare stat. Evaluarea s-a desfășurat în principal pe calculator, a durat circa două ore și a avut scopul de a măsura în ce măsură tinerii sunt pregătiți să facă față provocărilor lumii actuale.

Cum stă România

Conform rezultatelor publicate în decembrie 2023, România se situează sub media OCDE la toate cele trei domenii: locul 45 la matematică și lectură și locul 48 la științe, din 81 de țări evaluate. După un vârf în 2000 (locul 29) și un minim în 2018 (locul 51), țara stagnează la un nivel mediu, sub media Uniunii Europene.

Potrivit profesoarei Monica Dumitraș de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, dificultățile elevilor români apar mai ales atunci când trebuie să coreleze informații din mai multe texte non-literare și multimodale: grafice, pagini web, desene. Ea consideră că programele școlare ar trebui să acorde o importanță mai mare acestor tipuri de texte și exercițiilor care dezvoltă gândirea critică.

„Nu a apărut încă raportul pe 2025, dar România stagnează din punctul de vedere al rezultatului. Sunt de nivel mediu, dar mai slabe decât cele din Uniunea Europeană. Au fost și progrese, dar mici. Ei nu vor să compare sistemele de educație și nici să le ierarhizeze. Datele sunt mai mult pentru cercetarea achizițiilor în competențe. Teoretic nu ar trebui să ne îngrijorăm foarte tare, dar din obișnuință ne ierarhizăm. La lectură, programa de limba și literatura română se armonizează oarecum cu testările PISA. Elevii nu au dificultăți atunci când procesează informațiile dintr-un singur text, însă acolo unde li se cere să coreleze informații din mai multe, apar probleme. Textele sunt de dificultăți diferite, non-literale, multimodale, iar la nivelurile 5 și 6 de dificultate procentajul de reușită este mic, pentru că implicarea cognitivă este mult mai mare”, explică profesoara.

Ea adaugă că „în testele PISA sunt multe informații de detaliu care distrag atenția de la esențial. La noi, textele non-literare au fost introduse în programe, dar predomină cele literare, importante pentru examene. Ar ajuta însă dacă s-ar lucra mai mult cu itemi care dezvoltă gândirea critică și atitudinea critică față de informațiile lecturate”.

„Facem operații cu fracții, fără să explicăm la ce sunt bune”

Sorin Mureșan, directorul Departamentului de Matematică și Informatică de la Facultatea de Informatică și Științe a Universității din Oradea, crede că problema principală ține de modul de predare.

„Deși manualele de matematică din gimnaziu conțin aplicații practice, nu cred că sunt tratate cum trebuie. Facem operații cu fracții, fără să explicăm la ce sunt bune. Punem accentul pe a calcula corect, ceea ce este foarte bine, dar nu mai avem timp să explicăm de ce e nevoie de ele. Este foarte important să-i atragi pe copii de partea matematicii, să-i faci să o descopere cu plăcere. E clar că asta e foarte dificil, pentru că nu e tot una să ai în față o clasă de la Gojdu sau una dintr-un sat din județ”, spune universitarul.

De o părere asemănătoare este și profesoara de matematică Gabriela Chișiu, de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”.

„Chiar dacă testele PISA sunt foarte diferite față de ce facem noi la clasă, ele nu verifică o gândire matematică abstractă. În aceste teste elevii sunt puși să aplice ce au învățat, să interpreteze date, iar cu citirea acestora nu sunt obișnuiți. Unele expresii nu sunt specifice modului nostru de a ne exprima, iar unele exerciții nu cred că sunt traduse cum ar trebui. Noi nu avem în școală exerciții de acest fel. Greutatea lor matematică nu constă în lucruri avansate, ci în a ști să interpretezi matematic datele și să-ți dai seama, de exemplu, când trebuie să efectuezi o scădere”, spune profesoara.

Ea consideră că itemii prezintă adesea un hățiș de informații din care elevilor le e greu să aleagă, iar unii presupun utilizarea unor tabele similare celor din Excel, predate abia în clasa a VIII-a, când toți sunt preocupați de Evaluarea Națională.

„Nu cred însă că ar fi o idee bună să scădem din conținuturile pe care le predăm ca să ne putem concentra pe testele PISA. Poate ar trebui introdus în programă un capitol despre aplicabilitate, din clasele primare, nu din gimnaziu”, adaugă Gabriela Chișiu.

Ea consideră că școala trebuie să continue să formeze specialiști, iar pentru asta este nevoie de o matematică serioasă, avansată. O altă idee ar fi, spune ea, „să se creeze o bază de date națională cu probleme similare, cu texte la fel de greu de interpretat, pe care elevii să le poată aplica, nu neapărat pentru a obține rezultate mai bune la testele PISA, ci pentru a-i ajuta să interpreteze altfel datele în viața de zi cu zi”.

Motivație și condiții sociale

Atât Monica Dumitraș cât și Gabriela Chișiu sunt de părere că rezultatele testelor reflectă și decalajele sociale din România.

„Guvernul a pus la punct programe care să încurajeze elevii să meargă la școală, dar motivația celor din medii defavorizate pentru educație și învățare rămâne foarte scăzută. E vorba și de abordarea familiei față de școală. Importanța educației se conturează de acasă și se transmite elevului, ca învățarea să fie cheia reușitei”, spune Monica Dumitraș.

Lipsa de motivație este vizibilă și în rândul profesorilor, consideră Gabriela Chișiu.

„Cu siguranță avem probleme serioase, dar nu știu dacă ele țin de învățământ sau de societate, per ansamblu. Nu cred că profesorii sunt de vină. Sunt medii în care există un dezinteres total față de învățare, probabil sate izolate sau comunități defavorizate, unde elevii ajung la examene fără noțiuni elementare”.

Pentru profesoară, soluția ar fi stimularea celor din sistem.

„Motivarea vine din interior, dar un salariu mai mare ar putea duce la o implicare mai mare, la o concurență reală și la asigurarea că profesorii care ajung în sistem sunt de calitate. Din ce văd, pentru a preda exerciții de acest fel nu trebuie să știi foarte multă matematică, trebuie doar să vrei, ca profesor, să faci o schimbare acolo unde ești. Ar trebui deci găsită o modalitate de a-i motiva pe profesori și nu știu cum poate fi motivată familia sau elevii. Mai ales dacă elevii vin la școală cu o anumită atitudine față de învățare. Trebuie făcute modificări la nivel de trai, statut social, confort”, afirmă Gabriela Chișiu.

Concluzia care se impune este că testele PISA nu măsoară doar cunoștințele și aplicarea lor, ci evidențiază și inegalitățile profunde dintre școlile urbane și cele rurale și între elevii provenind din familii educate și ceilalți.