Agenţia Naţională a Resurselor Minerale stopează noile licenţe de apă geotermală în zona Băilor Felix. Totodată, instituţia finanţează, din fonduri proprii, un program de cercetare a zăcământului geotermal, începând din această toamnă. Ministerul Mediului intră în alertă, probabil în al 24-lea ceas, în ceea ce priveşte soarta Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea. La ultima şedinţă ministerială, organizată în urma deselor sesizări ale custodelui- Muzeul Ţării Crişurilor, având ca temă salvarea rezervaţiei naturale, „ministrul secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru i-a atenţionat pe participanţi că distrugerea unicului habitat acvatic termal din Europa va putea duce la penalizarea României de către Comisia Europeană, prin declanşarea procedurii de infringement, statul român urmând să suporte o amendă extrem de mare, cu mult mai mare decât costurile de reabilitare a rezervaţiei naturale, precum şi aplicarea unor măsuri extreme, de sistare a zăcământului geotermal, cu consecinţe mult mai grave decât restricţionarea exploatării zăcământului geotermal”. Întrebat cum se traduce în cifre „amenda foarte mare” pe care o riscă România, custodele rezervaţiei, Radu Huza, spune că aceasta ar putea fi de ordinul miliardelor de euro, aşa cum după ştiinţa sa s-a întâmplat deja cu Ungaria. Radu Huza a subliniat însă că „amenda ar fi infinit mai mare decât costurile de reabilitare ale rezervaţiei”. Directorul Muzeului Aurel Chiriac spune că nu poate estima care este dimensiunea acestor costuri.
Posibila dispariţie unicului habitat acvatic termal din Europa pune pe jar autorităţile. Comisia Europeană ar putea dispune măsuri extreme în cazul exploatării apelor geotermale din Băile Felix şi Băile 1 Mai: sistarea exploatării zăcământului geotermal. Pentru a salva nufărul termal şi rosioara lui Racoviţă. Aceasta după ce Agenţia Naţională a Resurselor Minerale a stopat noile licenţele de exploatare a apelor termale şi a comandat un studiul care va fi realizat pe o durată de doi ani de către Catedra de Hidrogeologie din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti în colaborare cu Asociaţia Hidrogeologilor din România şi care va avea menirea să ofere o imagine un tablou actualizat al zăcământului. În ceasul al XXIV-lea, studiul ar trebui să ofere măsuri pe termen scurt, de aplicare imediată, în scopul remedierii de urgenţă a situaţiei din arealul rezervaţiei, cât şi un set de măsuri pe termen mediu şi lung. Ultimele studii de acest fel datează din anii 70.
Acţiunea ANMR vine după ce specialiştii Muzeului au pus pe seama forajelor necontrolate secarea izvoarelor termale. „Sesizările repetate pe care le-am făcut Ministerului Mediului, în care susţineam, de fiecare dată, că zăcământul este supraexploatat şi aceasta este cauza ce duce la secarea izvoarelor termale, au creat o reacţie de disociere a factorilor locali şi chiar de culpabilizare a muzeului. Pentru că nu ne-am aliniat la un punct de vedere oficial şi anume că schimbările climatice şi seceta sunt cauza dispariţiei lacului, teza susţinută de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, am fost amendaţi de Garda de Mediu şi consideraţi vinovaţi de dezastrul ecologic din Băile 1 Mai. Până acum am cam fost pu;i la zid, uitând că ceea ce este deasupra depinde de ceea ce e dedesupt„, a spus directorul Muzeului Ţării Crişurilor Aurel Chiriac. Custodele rezervaţiei Radu Huza spune că în acest timp s-au dat noi licenţe de exploatare/explorare/dezvoltare şi s/au avizat noi foraje de apă geotermală din zăcământul Felix/1 Mai, deşi lacul intrase în declin, iar specialiştii muzeului au atenţionat că dacă se va continua în acest ritm, lacul va seca în totalitate.
„Ca urmare, în luna august Lacul cu nuferi a atins minime istorice de 1,5 m cu suprafaţa luciului apei redusă la 2%, iar desele oscilaţii ale nivelului apei din lac au făcut ca anul acesta plantele de nufăr termal să nu poată să se dezvolte, rămânând pe uscat după scăderea nivelului apei. Nu poţi să dezvolţi o staţiune la infinit, pe ceva finit. Lacul dă nivelul de exploatare al zăcământului. În Ungaria, spre exemplu, apa geotemală este folosită numai pentru tratament”, spune Radu Huza. Custodia rezervaţiei, aceasta va fi discutată, la proxima şedinţă la Ministerul Mediului, care va avea loc în septembrie.
Intenţia Muzeului de a renunţa la custodie „nu este o fugă de responsabilitate pentru că oricum Muzeul continuă să monitorizeze situaţia de acolo. Credem că este singura soluţie de a-i responsabiliza pe ceilalţi factori implicaţi”, a precizat Chiriac, care nu crede în dispariţia rezervaţiei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!