Rolul elevului în educaţie, întărit

Noul document se va aplica unitar, la nivelul întregii ţări şi la nivelul tuturor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, private sau confersionale din ţară.

Statutul elevului prevede, printre altele, dreptul elevului, al părintelui sau al tutorelui de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise. În acest sens, dacă elevul simte că nota este injustă, el poate solicita, oral, profesorului să justifice rezultatul lucrării, în cel mult cinci zile de la aflarea notei.

Dacă, în continuare, elevul ori părintele consideră nejustificate argumentele profesorului, poate solicita în scris conducerii şcolii reevaluarea lucrării, analiza urmând să fie făcută de alţi doi profesori de specialitate care nu predau la clasa respectivului elev. Dacă diferenţa între nota iniţială şi cea obţinută după reevaluare este mai mare de un punct, contestaţia va fi considerată justificată, iar nota după reevaluare va fi cea trecută în catalog. În caz contrar, va fi menţinută nota iniţială.

Noul document reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ.

Ministerul Educaţiei, Mircea Dumitru, a aprobat Statutul Elevului, document ce reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ de stat, particular sau confesional din România. Stututul este primul document de acest tip elaborat în România după 1990. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, forma finală a documentului s-a conturat în urma dezbaterii publice pe care Ministerul de resort a organizat-o în perioada 17 iunie – 4 iulie, prevederile Statutului aplicându-se începând din anul şcolar 2016-2017.

Rolul elevului, întărit

O componentă majoră a acestui document o reprezintă întărirea rolului elevilor în comunitatea şcolară, documentul fiind elaborat de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Consiliul Naţional al Elevilor şi alte organizaţii reprezentative ale elevilor.

“Îmi doresc ca Statutul Elevului să contureze un cadru în care vocea elevului să se facă auzită cu adevărat în comunitatea şcolară. O voce informată, responsabilă, interesată să protejeze drepturile elevilor şi să crească, totodată, capacitatea tinerilor de a se implica în viaţa şcolii. Îmi doresc, de asemenea, ca elevii şi profesorii să aibă un dialog activ, sa devină parteneri pentru un bine comun, acela al elevului, pentru că şcoala este despre şi pentru elevi’’, este de părere ministrul Mircea Dumitru. Drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaţionale, drepturi de asociere şi exprimare, drepturi sociale, recompense şi alte drepturi. Documentul prevede deopotrivă îndatoriri, interdicţii şi sancţiuni pentru încălcarea de către elevi, în incinta unităţii de învăţământ, a prevederilor statutului sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare.

Drepturile nu se negociază

,,Avem Statutul Elevului, avem drepturi pentru elevi! E un moment istoric pentru preuniversitarul din România, când elevii au demonstrat că îşi pot apăra drepturile şi nu negociază respectarea acestora! Acum e important să ne asigurăm că va fi respectat în şcoli, un deziderat dificil de îndeplinit, din nefericire, în multe şcoli rămase în desuetudine.

Iată că după zeci de ore de negocieri la minister, după <<lupte seculare>> cu cei care considerau că elevii sunt un pion irelevant în formarea lor, după zeci de ore de research şi amendamente, avem un Statut care să prevadă drepturile şi obligațiile elevilor. A fost un context favorabil, în care împreună cu Constantin-Alexandru Manda şi Andrei Turtică am reuşit să rezistăm să aducem acest Statut la o finalitate, din decembrie 2015, când l-am propus, până în prezent. Dar toate acestea nu se puteau întâmpla atât de facil fără sprijinul lui Haj Cezar Mihai, Andrei Mihai Crăciun, Mirabela Amarandei, Monica Cristina Anisie, cărora le mulțumesc pentru implicare’’, a arătat şi Horia Oniţa, fostul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor.

Printre drepturile stipulate în statut sunt: dreptul de a nu le fi confiscate obiectele, dreptul la protest în şcoală, manuale gratuite, dreptul de a alege opționale de la alte clase, dreptul de a nu fi sancționați pentru fapte din afara şcolii, dreptul de a da feedback anonim profesorilor, semestrial, dreptul de a nu le fi consemnate notele în catalog fără informare prealabilă înainte de încheierea situației, dreptul de a primi rezultatele la teste/teze în maximum 3 săptămâni, dreptul de a nu fi puşi absenți dacă sunt prezenți la oră, ca mijloc de coerciție, dreptul de acces în şcoală fără limitări, precum uniforme sau altele asemenea, dreptul de a alege şi a fi ales reprezentant al elevilor, fără limitări şi implicare a profesorilor/directorilor şi multe altele.