În România, energia pe vârf de consum pentru miercuri s-a tranzacţionat la 1.000 lei pe MWh (204 de euro/MWh), record istoric, semnificativ mai mare faţă de media de 271 de lei pe MWh din ianuarie, anul acesta.

[eadvert]

Dacă nimic nu se modifică, România se îndreaptă cu motoarele economiei turate spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria sa. „Dacă creşterea de producţie de petrol din OPEC nu este suficientă pentru stabilizarea cererii, dacă varianta Delta a COVID nu va avea impact pe cerere şi dacă iarna va fi aspră este posibil să ne confruntăm cu cea mai scumpă iarnă din istorie. Să sperăm că nu va fi aşa!“, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, membru în boardul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare (EIT) şi membru în Consiliul de Suprave­ghere al OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze.

Mai mult, analiştii din piaţă sunt de părere că dacă preţul emisiilor de CO2 vă rămâne la nivelul record de acum, de circa 55 de euro/tonă, mai mult decât dublu faţă de media celui de-al doilea trimestru din 2020, preţul energiei nu are nicio şansă să scadă.

Totodată, cele mai multe contracte de vânzare pe energie şi gaze urmează să fie renegociate în toamnă, consumatorii industriali care până acum au fost alimentaţi pe contracte la termen, semnate pe preţurile de anul trecut, abia de acum urmând să simtă scumpirea fără precedent a utilităţilor.

Cererea totală de carburanţi, mai ales cea de benzină şi motorină, a crescut cu 28% faţă de al doilea trimestru al anului trecut şi a fost cu 10% peste nivelul din 2019. Cererea de combustibil de aviaţie s-a triplat an la an, dar este totuşi la jumătate faţă de nivelul din al doilea trimestru din 2019, recuperarea în acest caz fiind parţială. Cererea de gaze a crescut de asemenea cu 12% în al doilea trimestru, iar cea de energie cu 14%, faţă de perioada similară a anului trecut.

Astfel, la finalul primului semestru al anului, consumul de energie era cu 8% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a avansat şi ea cu 8%, pe fondul unei primăveri neobişnuit de reci, iar cererea de carburanţi a crescut cu 11% faţă de primele şase luni din 2020, efectul relaxării restricţiilor de circulaţie fiind „apă vie“ pentru piaţa mobilităţii.

(sursa: Mediafax)