Tensiune, emoţie, durere, încrâncenare, sunt câteva dintre senzaţiile pe care ţi le trezesc fotografiile ce fac parte din expoziţia de fotografie documentară „Roșia Montană: Duhul Aurului”. Vernisată sâmbătă, expoziţie este organizată de Muzeul Țării Crișurilor, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Muzeul Boemiei de Nord din Liberec (Cehia) și mondorama.ro

Directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a început vernisajul prin a mărturisi că este fericit pentru faptul că, în sfârşit, se poate reinaugura acel spaţiu al Muzeului Ţării Crişurilor care găzduişete expoziţia, loc unde se vor derula de acum înainte expoziţii de artă. „Într-o săptămnă şi partea C4 va fi funcţională, unde va fi expusă artă orădeană dintre anii 1860 şi 1940, urmând ca expoziţia să fe înnoită periodic în fiecare an, pentru a putea oferi orădenilor o istorie a artelor plastice orădene. Expoziţia de astăzi, care în opinia mea este una excepţională, îl are ca şi curator pe Florin Şipoş. «Roşia Montană. Duhul aurului» este o expoziţie care, înainte de a o vedea, ştiind doar titlul, mi-a adus aminte de celebrul film «Duhul aurului» a lui Dan Piţa şi Mircea Veroiu din 1974, un film după textele lui Agârbiceanu. Acel fond muzical, acel ritm sacadat care domina filmul m-a urmărit în timp. Exprima o trăire care era specifică lumii sacrului românesc. Această expoziţie este importantă pentru că îmbină oamenii de bună credinţă din lumea europeană, care au fost alături de Roşia Montană, cu artiştii fotografi din România care au primit îngăduinţe la un moment dat de a face un documentar vizual despre Roşia Montană şi conflictele majore legate de aceasta.”

Curatorul expoziţiei, Florin Şipoş, a făcut o scurtă istorie a grupului de fotografi expozanţi. În 1999, mai mulţi fotografi au constituit o asociaţie care s-a numit „7 Zile”. Au fost patru membri fondatori, dintre care unul a fost prezent la vernisaj, Vasile Dorolţi, ceilalţi trei fiind Cosmin Bumbuţ, Silviu Gheţie şi Rene Triebl. Apoi li s-au alăturat alţi şase fotografi. Personalităţi puternice şi înainte de a intra în grup, dar apoi şi în asociaţie, ei au reuşit să păstreze cel puţin un deceniu o legătură strânsă şi au realizat proiecte comune. Primul mare proiect al grupului a fost legat de Maramureş, la care au colaborat timp de şapte ani, în tabere de lucru de câte săptămână. În urma acestui proiect a apărut în 2007 o carte.

[eadvert]

Roşia Montană, pe teme

În 2006, acest grup a plecat o săptămână la Roşia Montană. N-a fost nicio ingerinţă în ceea ce priveşte libertatea de expresie faţă de acest nou proiect, fiecare putând să fotografieze exact ce şi-a dorit. Cei zece fotografi şi-au alocat fiecare câte o temă pentru a aduna cadre esenţiale, semnificative, pentru cultura şi istoria locului, pentru oamenii din Roşia Montană. Cosmin Bumbuţ a fotografiat singura exploatare minieră din zonă care mai funcţiona, Vasile Dorolţi a luat centrul localităţii, unde se întretăiau multe poveşti de viaţă. Oleg Tishkovets, ucrainean get beget, dar foarte dedicat spaţiului românesc, a fotografiat împrejurimile Roşiei Montane. Bogdan Croitoru, Petruţ Călinescu s-au axat tot pe zone din jurul Roşiei Montane, dar şi pe portrete, Silviu Gheţe a surprins frânturi de viaţă urbană/rurală cu un aer „domestic” iar Givu Şerban a gestionat echilibrul dintre aspectul dezolant al peisajului şi discreta prezenţă umană.

Ivan Rous, fotograf, speolog, autor de hărți și curator la Muzeul Boemiei de Nord din Liberec (Cehia), a documentat legendarele galerii subterane de la Roșia Montană, de aproape 15 ani.

„Eu mă aflu într-o postură extrem de onorantă astăzi, cea de curator al unei expoziţii care are anvergură din mai multe perspective. Sunt aici pentru că directorul Aurel Chiriac mi-a acordat această încredere, şi nu este pentru prima dată, ceea ce mie îmi dă speranţe că fotografia se va regăsi printre celelalte arte – se spune că fotografia este «cenuşăreasa artelor». E simplu să apeşi, să faci un clic şi iese fotografia. Nu este chiar aşa, pentru că până la acel clic tot ce citeşte acel om, tot ce ascultă, toată cultura, toată personalitatea lui e pusă în acel clic. Expoziţia nu ar fi putut avea loc fără sprijinul muzeului. Îndrăznesc să spun că dacă am face o listă cu primii zece fotografi ai României, şapte dintre ei ar fi aici, în această expoziţie. Fotografiile au fost realizate în 2006, dar după mine sunt la fel de vii ca acum 15 ani. Asta înseamnă că dacă o fotografie trăieşte în timp, şi timpul trăieşte în ele”, a punctat Florin Şipoş

În expoziţie sunt plasate şi panouri care cuprind biografia fiecărui fotograf şi un mic excurs critic al curatorului, dar şi panouri explicative legate de istoria Roşiei Montane.

Duhul aurului şi duhul văzduhului

Prof. univ. dr. Dorel Găină, critic de artă, şi-a exprimat bucuria că la vernisaj sunt de faţă „personaje ale spiritului, personaje ale artei, ale gândului, ale culturii”. A remarcat că este de faţă cel puţin jumătate din redacţia revistei Photo Magazin. „Cred că această expoziţie, fiind curatoriată de Florin Şipoş, de fapt continuă vieţuirea celebrei reviste care ne-a iniţiat pe toţi şi care a creat, de ce să nu o spunem, o şcoală de fotografie, o şcoală pe care a creat-o şi grupul 7 Zile. Dacă vorbim de Duhul aurului, şi recunosc că una din şcolile de fotografie din România a fost acel film, «Duhul aurului», care constă în nişte secvenţe extraordinare ca şi compoziţie, peisaj şi expresivitate, aş spune că acum suntem la o completare, fiindcă avem Duhul aurului şi Duhul văzduhului. Duhul aurului este prezent în această investigaţie imersivă a domnului Ivan Rous, dar văzduhul aurului este generat de felul în care au ştiut să privească cu bucuria tristeţii şi tristeţea bucuriei membrii grupului 7 Zile. Ei ştiu să empatizeze cu ce fotografiază” a remarcat Dorel Găină.

Fotograful Vasile Dorolţi şi-a început cuvântul apreciind prezentarea expoziţiei, demnă de orice muzeu european. „Propunerea făcută de grupul 7 Zile pentru Roşia Montană pot să vă spun că a fost o experienţă dură, cu un subiect care tot timpul a împărţit în două auditoriul, şi în no man’s land-ul acesta al celor două tabere ireconciliabile am intrat noi cu aparatele de fotografiat, încercând să surprindem adevărul, realitatea momentului, starea de spirit, tensiunea conflictului”.

A fost prezent la vernisajul expoziţiei şi Sorin Jurcă, membru fondator al Fundaţiei Culturale Roşia Montană, care a fost şi reprezentant la Washington în procesul Roșia Montană, în care Gabriel Resources solicită despăgubiri României. Acesta a mărturisit că se regăseşte în această expoziţie şi îşi aminteşte cum Ivan Rous aproape a fost expulzat din Roşia Montană de către reprezentanţii companiei canadiene, care l-au dat pe mâna poliţiei, pentru că a intra în nişte galerii concesionate canadienilor. „Ceea ce am văzut în aceste fotografii este extraordianr, aţi surprins exact viaţa Roşiei Montane.”

Expoziţia „Roşia Montană. Duhul aurului” va putea fi vizitată timp de o lună la Muzeul Ţării Crişurilor.