Cazarma Husarilor este o construcție din Oradea, mai puțin cunoscută poate și pentru localnici, pe motiv că e ascunsă între blocuri și fiindcă din 1970 este inclusă în rândul clădirilor de patrimoniu național, dar fără vreun proiect de restaurare sau cel puțin consolidare, scria ghidlocal.com.

Aflată în Piața Cazărmii, în spatele Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller”, Cazarma Husarilor se prezintă astăzi sub forma unei ruine. Întreaga zonă a Pieței Cazărmii era ocupată de un adevărat complex, format din cazarma propriu-zisă, manejul, grajdurile și anexele acestora, având un plan în forma literei „U”.

Istoria unui complex cu valoare de monument

Pe lista monumentelor istorice din județul Bihor, înscrise în Patrimoniul cultural național al României, la poziția BH-II-a-B-20236 (RAN: 26573.16) se află Ansamblul Cazarma Husarilor din municipiul Oradea, Piața Cazărmii 17, datată din sec. XVIII – XIX. După căderea Imperiului Austro-Ungar, clădirea a fost transformată în internat. După 1960, fostele grajduri au fost amenajate în birouri şi locuinţe, fiind realizate recompartimentări interioare, care au schimbat aspectul iniţial al clădirii, iar numeroase uşi şi ferestre au fost transformate şi mărite.

După 1990, clădirile care compuneau ansamblul Cazarma Husarilor au intrat în proprietatea Primăriei Oradea şi a unor persoane private. O vreme, clădirea cazarmei a fost proprietatea firmei Master Car SRL din Cluj-Napoca, după care a trecut în proprietatea firmei Avinka din Satu Mare, pentru ca în 2024 să își schimbe din nou proprietarul, a cărui identitate se pare că se vrea… încă secretă.

Conform unui extras din Cartea funciară nr. 195580 Oradea, terenul de sub vechiul manej, în suprafață de 2.977 mp, și clădirea, cu o suprafață construită la sol de 1.187 mp, au fost întăbulate, cu drept de proprietate, dobândită prin lege, în domeniul privat al Municipiului Oradea. La 7 decembrie 1999, un grav incendiu a mistuit 1.200 mp din acoperișul manejului, acesta prăbuşindu-se, precum şi cele două pinioane ale aripilor scurte ale fostului manej.

În 2011, Inspecția Județeană în Construcții face un control la clădirea fostului manej și lasă, printr-un proces-verbal, sarcini și limite de timp clare pentru Administrația Imobiliară Oradea cu privire la măsurile ce trebuiau luate pentru restaurarea și conservarea imobilului. Faptul că măsurile dispuse nu au fost urmate, cum ar fi fost firesc, de o reverificare și aplicarea de amenzi, se vede cu ochiul liber când privești ruinele.

Intenții bune, dar fără finalizare

La finele anului 2010, consilierii locali orădeni au fost chemați să se pronunțe asupra unui proiect prin care terenul, în suprafață de 3.000 mp, reprezentând manejul, ar fi urmat să fie dat în folosinţă gratuită, pe 30 de ani, Asociaţiei Religioase „Biserica Credinţei”.

Conform proiectului, asociaţia s-ar fi obligat să investească 750.000 de euro în refuncţionalizarea clădirii, pentru a fi transformată într-un centru cultural multifuncţional, în interval de doi ani. Deoarece au existat îndoieli în privinţa activităţii asociaţiei, consilierii locali au respins proiectul, unele surse afirmând că de fapt se urmărea valorificarea terenului de sub manej.

În 2021, Comisia Municipală pentru Urbanism și Amenajare a Teritoriului de pe lângă Primăria Oradea transmitea printr-un comunicat de presă că „s-a solicitat avizul Arhitectului Șef pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) – construire imobil cu funcțiune mixtă (locuințe colective + comerț la parterul imobilului) pe o parcelă de colț, situată la intersecția dintre str. Satelitului și str. Retezatului, în imediata vecinătate a clădirii manejului din ansamblul Cazarma Husarilor. Propunerea depusă, lucrare a firmei arhitectului Daniel Tivadar, a fost respinsă în CMUAT.

Motivația a fost că nu pune în valoare monumentul istoric din vecinătate. Anterior, în 2020, o variantă de documentație a aceluiași dezvoltator pentru această zonă, realizată de un arhitect clujean, a primit aviz favorabil din partea Arhitectului Șef, dar a fost respinsă în Comisia Regională pentru Monumente Istorice.

Una dintre propunerile specialiștilor de la comisia regională a fost ca imobilul propus să piardă un nivel, dat fiind nivelul de înălțime al zonei – case cu etaj, iar mai rar cu etaj și mansardă. Proiectul supus analizei CMUAT se referea strict la potențiale amenajări din vecinătatea manejului Cazarmei Husarilor și nu la o soluție definitivă pentru acesta.

În cele din urmă, inițiativa a fost respinsă de Comisia regională de la Cluj, care gestiona clădirile monumente istorice. Firma din Satu Mare care a deținut clădirea cazarmei a fost de mai multe ori amendată și i s-a aplicat principiul supraimpozitării pentru starea în care se află imobilul, iar până la urmă, a ales să o paseze altcuiva. Dacă numele noului proprietar nu poate fi făcut public de autorități, pe motiv de GDPR, în schimb am aflat că acesta a fost notificat să inițieze reabilitarea clădirii, în caz contrar i se va aplica și lui supraimpozitarea.

Implicare fără succes a ONG-urilor

În ianuarie 2024, Asociația Consiliul Consultativ Cetățenesc Bihor – un ONG – a cerut Direcției de Cultură din Bihor să demareze proceduri, în temeiul art. 26 pct. 12 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, solicitând instituției să inițieze demersurile necesare pentru exproprierea părții de proprietate deținută de o firmă privată asupra Cazarmei Husarilor, situată în Piața Cazărmii nr.17 din Oradea.

„Actualul PUZCP Oradea, aprobat prin HCL Oradea nr.1008/2021, nu a inclus în aria de reglementare și zona Cazărmii Husarilor, astfel că aceasta continuă să fie supusă degradării natural și distrugerii umane, acoperișul și pereții sunt surpați (cresc copaci prin pereți), au loc incendii repetate datorită depozitării de deșeuri.

Nu s-au luat nici măcar măsuri minimale de împrejmuire, conservare sau protejare de intemperii, nici din partea proprietarului privat, nici din partea Primăriei Oradea. Acest ansamblu istoric are o valoare importantă în istoria orașului Oradea și memoria colectivă și trebuie în mod obligatoriu salvat și refuncționalizat. Clădirile din sec. XVIII-XIX care compun acest ansamblu sunt printre puținele construcții baroc păstrate în Oradea”, se arăta într-un comunicat al asociației. Solicitarea ONG-ului a rămas însă fără vreun răspuns concret.

Ultimul demers, un nou eșec

Ultimul demers al Primăriei Oradea pentru restaurarea manejului s-a consumat în ianuarie 2024, când primarul Florin Birta propunea consilierilor locali, care au și fost de acord, depunerea unui proiect pentru obținerea de fonduri nerambursabile prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră România – Ungaria. Consilerii au votat și abrogarea unei hotărâri de consiliu local mai vechi, prin care executivul propunea amenajarea construcției ca o sală multifuncțională în locul manejului.

Contactat de Jurnal bihorean cu privire la situația manejului, directorul Direcției Patrimoniului Imobiliar din Primăria Oradea, Lucian Popa, ne-a declarat că proiectul cu fonduri europene nu s-a mai materializat, însă municipalitatea are în vedere să propună salvarea clădirii prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului.

Atenția mass-media locale asupra acestui complex cu valoare de patrimoniu național s-a concretizat, cel puțin în ultimii 12 ani, prin mai multe articole, care nu au reușit însă să miște mașinăria greoaie a autorităților, animate de bune intenții, dar cam atât. De ars a ars cam tot ce se putea, de demolat încă nu îndrăznește nimeni, clădirile fiind monumente istorice.

Se pare că toți cei care ar avea vreun interes în privința clădirilor din ansamablul fostei cazarme a husarilor așteaptă ca timpul să rezolve ruinele. O dată dispărute pe cale naturală, terenurile de sub ele devin mine de aur, inclusiv pentru primărie, care a trecut suprafața de sub manej în domeniul privat, care permite, ce-i drept cu votul consilierilor, înstrăinarea sa.