Miercuri, 29 septembrie 2021, a avut loc lansarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România 2021”, ediţia nr. 19, realizată de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

[eadvert]

Lucrarea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2020 și 2021, impactul COVID, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.

În cadrul evenimentului, desfășurat online, au avut intervenții: Florin Jianu, președinte CNIPMMR, prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, Virgil Popescu, ministrul Energiei și ministrul interimar al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale, reprezentanți ai altor ministere și ai mediului de afaceri și bancar.

„Suntem la a 19-a ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor, deci al 19-lea an fără întrerupere de realizare a acestei Carte Albe. De-a lungul timpului, au fost intervievaţi aproximativ 18.000 de întreprinzători, Carta Albă a fost tradusă în 6 limbi de circulaţie internaţională, a avut 1.300 de studenţi pe teren care au cules date”, a afirmat miercuri preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, la evenimentul de lansare.

Aspecte

În cadrul lucrării au fost semnalate principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor: pandemia de coronavirus – 67,74%, birocraţia excesivă – 39,96%, predictibilitatea redusă a mediului pentru IMM-uri – 39,61%, politicile statului de sprijinire a firmelor și populației în contextul actual – 38,53%, insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului etc. de a gestiona problemele economice – 34,41%.

În lucrare se mai semnalează incertitudinile evoluțiilor viitoare (semnalată în 51,08% din IMM-uri): scăderea cererii interne (46,59%), pregătirea şi menţinerea personalului (43,55%), birocraţia (41,94%), concurenţa neloială (40,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (35,66%), fiscalitatea excesivă (30,82%) sunt principalele dificultăţi în activitatea IMM-urilor.

Din „Carta Albă” reiese că doar 7,90% din organizaţii au estimat că evoluția mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor; 31,53% dintre acestea nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2021 și că doar 46,59% dintre IMM-uri se vor autofinanța în anul 2021.

Profilul întreprinzătorului

Cu prilejul realizării lucrării, s-a realizat şi un profil al întreprinzătorului român în 2021. „El arată că întreprinzătorul român este bărbat, între 45 şi 60 de ani, deci o vârstă destul de înaintată, credem că ar trebui să reuşim să coborâm această vârstă a iniţiativei antreprenoriale. Ne bucură să vedem că întreprinzătorul român are pregătire economică, respectiv la nivel de studii universitare sau postuniversitare, experienţa antreprenorială medie este de peste 20 de ani. Nu prea lucrează în parteneriat întreprinzătorii români şi sunt unici proprietari ai afacerii, implică însă membrii familei şi alocă 40 de ore de lucru pentru afacere”, a observat președintele CNIPMMR.

Florin Jianu a sesizat și două aspecte pozitive în 2021 față de 2020: „Faptul că 6 din 10 întreprinzători intenţionează să acceseze fonduri structurale. Practic numărul se dublează faţă de 2020, când numai din 3 din 10 doreau acest lucru. Iată că una din soluţiile depăşirii pandemiei e reprezentată în continuare de fondurile structurale. Alt lucru îmbucurător la care băncile şi Fondul Naţional de Garantare în principal au avut un real succes şi au pus umărul este faptul că a scăzut numărul companiilor care se autofinanţează. Numai 4 din 10 se autofinanţează, de undeva de la 6 din 10, câte erau în 2020″.

Președintele CNIPMMR a precizat că sunt şi câteva oportunităţi de afaceri accesibile IMM-urilor în 2021, cu o aplecare mai mare către cererea pe piaţa internă, spre obţinerea unui grant din fonduri europene, asimilarea de noi produse sau folosirea de noi tehnologii şi digitalizarea.

„În continuare, în anul 2021, dar cu mult mai puţin faţă de 2020, când economia a fost închisă şi au apelat foarte mulţi la diverse măsuri de susţinere a mediului de afaceri, vedem credite subvenţionate, amânarea la plată a taxelor şi impozitelor, respectiv un procent mult scăzut pentru şomajul tehnic pentru salariaţi. Vedem evoluţii îmbucurătoare cu privire la tehnologia informaţiei în IMM-uri. Deja 7 din 10 folosesc computerele, e-mailurile, internetul, social media, creşte numărul şi celor care au site propriu, care realizează tranzacţii online, toate aceste lucruri arătând o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri şi a digitalizării IMM-urilor. În ceea ce priveşte informatizarea IMM-urilor, 6 din 10 folosesc softuri de operare de afaceri. Mă bucur să văd că deja jumătate din IMM-uri folosesc semnătura electronică. Încet-încet transformăm semnătura electronică şi în parafă profesională cu ajutorul colegilor contabili de la CECCAR”, a subliniat Florin Jianu.

El a precizat că, pentru fondurile europene, IMM-urile sunt interesate în continuare de achiziţia de noi echipamente şi tehnologii, de dezvoltarea de noi produse şi servicii şi de dezvoltarea afacerilor prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.