Într-un cadru festiv şi beneficiind de prezenţa a numeroase oficialităţi, printre care şi Demeter Katalin din partea consulatului general al Ungariei de la Cluj, vineri s-a redeschis în Parcul Traian Muzeul Memorial „Ady Endre” din Oradea, renovat din punct de vedere arhitectural și muzeotehnic începând din 2019, când s-a comemorat Centenarul morții poetului național maghiar.

Redeschiderea muzeului se datorează efortului comun al Muzeului Țării Crișurilor – Complex Muzeal Oradea, în parteneriat cu Muzeul Literaturii „Petőfi” din Budapesta și Asociația Caselor Memoriale ale Scriitorilor Maghiari, şi cu finanţare din bugetul Consiliului Judeţean Bihor.

Actuala expoziţie se axează pe prezentarea vieţii şi activităţii orădene a lui Ady, materialul expus prezentând mai ales munca de publicist şi în cadrul mişcării literare „A Holnap”. În cele trei încăperi este redată atmosfera redacţiilor şi cafenelelor acelor vremuri, încercând să reliefeze mediul cultural şi social, cosmopolit şi dinamic al Oradiei din vremea lui Ady.

Colecţii

Se regăsesc aici ediţii ale operelor poetice, publicistice şi de proză, ale lui Ady, apărute atât în timpul vieţii poetului, cât şi după moartea sa, cele mai valoroase exemplare fiind ediţiile princeps, dintre care unele poartă dedicaţia autorului. Personalitatea lui Ady este întregită şi de peste o mie de articole de presă adunate în peste 90 de ani.

Muzeul mai găzduieşte o colecţie de documente precum programe, invitaţii, de asemenea colecţia de manuscrise care conţine scrisori, cărţi poştale, articole, poezii semnate, alte manuscrise provenite de la membrii societăţii literare “A Halnap” şi prieteni apropiaţi ai poetului. Se mai poate vedea colecţia de reviste literare apărute de-a lungul secolului XX. Dintre acestea trebuie evidenţiată colecţia aproape completă a revistei “Nyugat” (“Occidentul”), care a fiinţat între anii 1908-1937 şi este considerată cea mai importantă revistă literară maghiară din secolul trecut. Colecţia de fotografii cuprinde imagini din diferite etape de viaţă ale membrilor familiei, ale unor colegi de redacţie şi prieteni ai poetului, dar şi fotografii cu locuri legate de viaţa şi activitatea poetului.

Un loc aparte este dedicat amantei poetului Diosy- Adél Brull, nepoată a unui bogat om de afaceri evreu şi soţie a unui cunoscut negustor din Balcani. Adél l-a cucerit pe poet în anul 1903, acesta dedicându-i mai multe poezii, numind-o cu numele anagramat de Léda. Ady Endre a beneficiat şi de sprijinul material al acesteia, finanţat de ea trăind o vreme la Paris. În 1912 Adél l-a părăsit pe poet pentru un alt bărbat, ducându-l pe poet în pragul nebuniei.

„După aproape un an, s-a redeschis un Muzeu Memorial «Ady Endre» de excepţie. Nu numai pentru Oradea, ci şi pentru Europa Centrală. A fost o onoare pentru noi, cei de la Muzeul Ţării Crişurilor să lucrăm împreună cu colegii de la Muzeul Literaturii «Petőfi» din Budapesta, dar şi cu Asociația Caselor Memoriale ale Scriitorilor Maghiari. Profesionalismul este evident, restaurarea obiectelor datorându-se Muzeului Ţării Crişurilor. Acest muzeu vine să întregească peisajul muzeelor memoriale, care sunt parte a complexului Muzeului Ţării Crişurilor, a caselor unde valori umane importante din Oradea au trăit şi şi-au pus amprenta asupra vieţii culturale şi spirituale din Oradea. Le mulţumesc tuturor colegilor de aici sau din Budapesta care şi-au dat silinţa să facă un muzeu interesant, interactiv şi vreau să mulţumesc Consiliului Judeţean Bihor pentru eforturile de a obţine bani pentru acest compelx muzeal”, a spus la descidere directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac. Acesta a precizat faptul că muzeul are doi angajaţi noi de un an, Borsi Lóránt şi Szamos Mariann, doi tineri care vor dinamiza activitatea instituţiei muzeale.

De altfel, Borsi Lóránt a preluat rolul de amfitrion al evenimentului, care printre alocuţiuni a avut parte de momentele muzicale oferite de muzicianul Huzella Péter din Ungaria, şi de versurile lui Ady Endre recitate de actorul Meleg Vilmos.

Pásztor Sándor, președintele Consiliului Județean Bihor, speră ca pe viitor să reuşească să activeze şi terasa din faţa muzeului pentru ca din primăvară până în toamnă să devină un spaţiu unde orădenii să se poată manifesta din punct de vedere cultural.

Pe urmele poetului

PS Virgil Bercea, episcop greco catolic de Oradea, a amintit că în acest spaţiu suntem de fapt pe urmele poetului Ady Endre. „Este foarte important să ştim să mergem pe urmele înaintaşilor noştri. În urmă cu doi ani şi jumătate, la Carei, s-a dezvelit un grup statuar Ady Endre – Otilia Marchiş. Otilia Marchiş era fiica protopopului greco-catolic din Homorod. Ei au fost nişte prieteni extraordinari. Otilia Marchiş a auns după studii să aibă un salon literar la Paris. Era prietenă cu Rodin şi ea este cea care l-a introdus pe Brâncuşi la Rodin. Ady a mai fost prieten cu un alt mare poet, cu Octavian Goga. Castelul de la Ciucea era proprietatea lui Ady şi acesta i l-a vândut lui Goga. A fost între ei o prietenie dincolo de politică. Oamenii aceştia au fost europeni înainte de a fi Uniunea Europeană. Ei s-au regăsit la Paris acasă iar în salonul literar să întâlneau ca prieteni şi aveau ce să îşi împărtăşească unii altora. De aceea trebuie să mergem pe urmele paşilor şi cu adevărat să înţelegem ceea ce a făcut Muzeul Ţării Crişurilor şi cu Consiliul Judeţean Bihor prin această deschidere de expoziţie: ne dă valoarea unde trebuie să fim, pe unde trebuie să mergem, pe ce paşi trebuie să păşim. Reuşim cu adevărat să înţelegem ce au vrut să ne transmită ei? Da, poate să fie acesta un loc de întâlnire, pe urmele lor, într-un context actual”, a spuns Preasfinţia Sa.

Zsuzsa Calla, directoarea Muzeul Literaturii „Petőfi” din Budapesta, a amintit că în 2014 a început o colaborare legată de muzeul de la Ciucea din castelul Goga, ulterior ajutând la digitalizarea respectiv la ordonarea colecţiei din Muzeul „Ady Endre”, ceea ce a fost şi o bază importantă pentru actuala expoziţie. Zsuzsa Calla a amintit de importanţa colaborării intense între echipele care au lucrat la această expoziţie, respectiv cei care au digitalizat şi mărit fotografiile, cei care au lucrat la texte, şi cei care au lucrat pe zona de modernitate a spaţiului, care au scris software-le pentru prezentările ce pot fi vizualizate de către vizitatori.

Fosta cafenea „Müller”

Istoricul Péter Zoltán a lansat anul trecut cea mai completă biografie dedicată poetului național maghiar. La deschidere acesta a făcut un scurt istoric al clădirii care găzduieşte muzeul memorial şi care este de fapt clădirea fostei cafenele „Müller”, foarte populară la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Construcţia iniţială, finalizată în 1869, şi-a căpătat forma actuală în cursul reconstrucţiei din 1895. La un moment dat clădirea a avut şi un salon de fotografie unde a lucrat prima femeie fotograf din Oradea. În 1955 scriitorul orădean Tabéry Géza, unul din vechii prieteni ai lui Ady, a avut un rol important în organizarea muzeului memorial. Acesta, după trei ani de la inaugurare, a murit la biroul lui Ady Endre, birou care se află expus şi astăzi în muzeu.

„Având aceste colecţii frumoase, întotdeauna am dorit să realizăm ceva spectaculos în acel spirit de care vorbea şi Ady Endre, al Parisului de pe Peţa, cu acea multiculturalitate a oraşului”, a spus deputatul Szabó Ödön, care a menţionat că în ultimii ani Consiliul Judeţean Bihor a reuşit să aibă parteneri extraordinari în demersurile sale. „Am avut şi două provocări majore în ulimele decenii: să găsim o locaţie adecvată pentru Muzeul Ţării Crişurilor, şi să găsim o soluţie cum să rămână Muzeul «Ady Endre» în acest spaţiu. În ambele variante a fost importantă colaborarea cu bisericile din Oradea. Pe de o parte că au fost răbdători cu noi până am găsit spaţiul şi banii pentru a putea muta Muzeul Ţării Crişurilor, şi pe de altă parte trebuie să fim recunoscători episcopului ortodox, Presfinţitul Sofronie, pentru că a înţeles că pentru noi acest spaţiu este extram de important şi ca proprietar a prelungit contractul de închiriere pe încă zece ani”, a precizat Szabó Ödön.

Curatorul expoziţiei „Ady Endre” este Csorba Csilla, care a mai colaborat la Muzeul Memorial “Arany Janos” din Salonta. „Atât colaborarea la muzeul din Salonta cât şi la Muzeul Ady Endre, respectiv Vagner Peter care a gândit expoziţiile şi vizualizarea Muzeului Ţării Crişurilor, trebuie să ne înveţe un singur lucru: nu trebuie să ne temem să colaborăm, şi acesta este spiritul orădean. Trebuie să vedem în celălalt valoare şi trebuie să lucrăm ca valoarea să fie în folosul comunităţii” a încheiat deputatul. Evenimentul s-a încheiat cu cupe de şampanie.