Cu mare tristeţe, publicul iubitor de teatru a aflat că regizorul Alexandru (Ducu) Darie s-a stins miercuri, la vârsta de 60 de ani. Fiul regretatului actor Iurie Darie și al actriței Consuela Roșu, a fost unul dintre cei mai cunoscuți regizori de teatru români, care a montat numeroase spectacole atât în țară, cât și în străinătate.
Alexandru Darie era internat în stare gravă la Spitalul Fundeni din București, sub stricta supraveghere a medicilor. Regizorul a fost diagnosticat cu ciroză în urmă cu mai mulți ani, dar, în ultima vreme, starea sa de sănătate s-ar fi agravat şi, în prezent, el se afla pe lista de transplant hepatic.
Alexandru Darie a studiat regia de teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” București, pe care a absolvit-o în 1983. A petrecut anii de stagiatură la Teatrul De Stat din Oradea, unde a montat piese memorabile: „Săptămâna luminată”, de Mihail Săulescu, în 1984, celebrul „Jolly-Joker”, de Tudor Popescu, în 1985 (spectacolul a fost interzis un an mai târziu, iar numele său nu a mai apărut în presă timp de un an), memorabilul spectacol „Amadeus”, de Peter Shaffer, nominalizat pentru cea mai bună producție a anului 1986, premiat de ATM (azi UNITER) şi „Zece hohote de râs”, de Tudor Popescu, în 1987, spectacol cenzurat de patru ori.
Din 2002, este directorul Teatrului Bulandra. În perioada 2006 – 2011, a fost președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, organizație înființată de Giorgio Strehler, de care îl leagă afinități și momente hotărâtoare.
A montat spectacole care au marcat ultima parte a secolului 20, precum “Visul unei nopți de vară”, “Poveste de iarnă”, “Trei surori”. Despre “Visul unei nopţi de vară”, cu care la începutul anilor ’90 a susținut un turneu în Marea Britanie, The Guardian a scris că este cea mai bună montare după cea semnată de Peter Brook.
Salvat de Mircea Bradu
La aniversarea a 80 de ani a dramaturgului Mircea Bradu, director al Teatrului de Stat Oradea în perioada în care Ducu Darie şi-a făcut stagiatura, Alexandru Darie mărturisea pentru Jurnal bihorean: „Mircea Bradu mi-a influențat, ba chiar pot spune ca mi-a SALVAT viața, la începuturile carierei mele. În primul rând, pentru că m-a ales și a insistat să vin la Teatrul Regina Maria, pe vremea aceea, Teatrul de Stat Oradea. În 1983, eram singurul regizor vorbitor de română absolvent al clasei Profesorului Dinu Cernescu. Mai aveam două colege din San Salvador și una din Elveția. La “repartiție”, când veneau directoriii de teatru din țară pentru a-și alege regizorii, scenografii sau actorii, mulți s-au bătut pentru mine. El, Mircea Bradu, s-a certat cu colegii, rugându-i să-l lase să mă ia, și apoi oferindu-mi intrarea spre o formidabilă FAMILIE TEATRALĂ, unde m-am simțit extraordinar, puternic și apărat de colegii mei de acolo, fie că erau artiști sau tehnicieni, în egală măsură”. Pentru spectacolele curajoase care au fost cenzurate, Mircea Bradu a intervenit de fiecare dată. „Puțini au fost acei directori de teatru adevărați în stare să riște tot, numai de dragul dreptății și disperării. Îi urez lui Mircea Bradu viață lungă și mă gândesc la el ca la un tată”, scria acum doi ani Alexandru Darie.
Teatrul Bulandra din Bucureşti îi invită pe cei care l-au cunoscut pe Alexandru Darie să scrie despre acesta pe blogul teatrului. „Dincolo de tristeţe, să ne amintim cu toţii momentele speciale care ne-au făcut să îl iubim pe Ducu Darie. Toţi cei care l-au cunoscut şi vor să scrie mai mult decât un efemer rând pe Facebook pot scrie pe blog… http://www.bulandra.info/amintiri-despre-ducu/“, se arată într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a teatrului. Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Nicu 
