Safari in campia maghiara

Evenimentul a avut loc ca urmare a proiectului derulat de cele două părţi. Consiliul Judetean Bihor, în parteneriat cu Autoguvernarea Hajdu-Bihar şi Primăriile Oşorhei, Sălacea, Şimian şi Lugaşu de Jos, a demarat proiectul „Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din Bihor şi Hajdu Bihar . Scopul proiectului este amenajarea infrastructurii de mediu în şase dintre ariile protejate din Bihor şi în patru dintre ariile protejate din Hajdu Bihar. „Colaborarea cu partenerul maghiar va consta în transfer de know-how, consiliere şi îndrumare, precum şi în acţiuni de promovare comună a ariilor protejate”, spune directorul executiv al proiectului, Dan Poinar.

Proiectul a fost aprobat spre finaţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, Axa prioritară 1. Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare, Domeniul major de intervenţie 1.3. Protecţia mediului, Operaţiunea 1.3.1. Protejarea naturii şi a valorilor naturale – proiecte de infrastructură. Proiectul vizează realizarea unei reţele de arii naturale protejate prin construirea a şase centre de informare si vizitare a ariilor naturale protejate: Pădurea cu narcise de la Oşorhei, Lacul Cicoş, Păşunea cu Corynephorus de la Şimian, Defileul Crişului Repede, Complexul hidrografic Valea Rece de la Sălacea şi Complexul paleontologic Gruiul Pietrii de la Lugaşu de Jos.

De asemenea, cele şase arii protejate vor fi cartate, perimetrate şi bornate, urmând a fi amenajate şi traseele de acces şi vizitare a acestora. În vecinătatea ariilor protejate vor fi amenajate locuri de parcare şi campare. Bihari-legelő TT, Jónásrész , Kék-Kálló-völgy, Mogyorós-erdő, Teleki-legelő sunt ariile protejate din Ungaria, cuprinse în proiect. Study tour-ul a debutat la Alparea, acolo unde Radu Huza, care se ocupă de administrarea ariilor protejate din partea Muzeului Ţării Crişurilor a făcut o prezentare a Poienii Narciselor de la Alparea şi a complexului paleontologic Gruiul Pietrii. A continuat la Peştera Vadu Crişului, acolo unde membrii echipajului au fost întâmpinaţi de primarul de Vadu Crişului, Dorel Cozma. Despre Peştera de la Vadu Crişului şi proprietăţile sale curative, dar şi despre refacerea infrastructurii în zonă vom scrie într-un alt număr al Jb. Am ajuns apoi în Ungaria, acolo unde cea mai mare suprafaţă de păşune din Europa Centrală şi de Est ni se dezvăluie imagine cu imagine. Destinaţie: Parcul Naţional Hortobagy, acolo unde ungurii spun că „e cel mai plat dintre cele mai plate locuri din lume”, dar şi locul unde cerul se întâlneşte cu pământul. Ghid ne-a fost chiar fostul director.

Safari în pustă

Aşa cum apare şi pe site-urile de prezentare „Hortobágy este cel mai mare teritoriu continuu de ierburi joase din Europa, ceea ce înseamnă că nu s-a format prin defrişare sau prin amenajarea râurilor. Este primul Parc Naţional înfiinţat în 1973 şi cel mai mare teritoriu protejat din ţară (82 mii de hectare)”. Din care, aproape 60.000 de hectare e acoperit de ape. Heleşteurile au fost create în urmă cu un secol, pe locul pădurilor slabe din punct de vedere calitativ şi al mlaştinilor. O parte semnificativă a parcului este rezervaţie biosferică şi un sfert din acest teritoriu este sub protecţie internaţională pe baza Convenţiei Ramsar pentru protejarea terenurilor bogate în apă. Specialiştii susţin că este un exemplu unic a coexistenţei armonioase între natură şi om pe baza unei folosinţe chibzuite a pământului. Bălţile şi heleşteurile sunt locuri de cuibărit pentru multe specii de păsări şi în acelaşi timp şi siturile de migraţie de o importanţă europeană. Fostul director al Parcului Naţional Hortobagy spune că până acum a fost înregistrată existenţa a aproximativ 350 de specii de păsări la Hortobágy, din care 152 de specii cuibăresc aici. Fostul director spune că parcul se întreţine din fondurile acordate ca sprijin pentru agricultură, dar şi din turism.

Parteneri în proiect care a făcut posibil study tour-ul sunt: Direcţia Silvică Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Universitatea Oradea şi Administraţia Parcului National Hortobagyi. Valoarea totală a proiectului este de 452474,22 euro, din care co-finanţarea CJ Bihor este de 3539,27 euro, valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi co-finanţarea naţională de la bugetul de stat este de 441865,79 euro, iar contribuţia proprie a tuturor partenerilor este de 10608,43 euro. Durata de implementare a proiectului este de 18 de luni, în perioada iulie 2011 – decembrie 2012.