Corpul Român de Salvare Speologică, cunoscut sub numele de Salvaspeo, intervine în cazul accidentelor din peșterile României folosind, de anul trecut, și un sistem de telemedicină conectat prin Starlink direct la Unitatea de Primiri Urgențe din Oradea. Detaliile au fost prezentate de Adina Vietorisz, președinta Salvaspeo România şi vicepreşedintele Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, și Lucian Frențiu, director tehnic al organizației Salvaspeo România şi salvator montan în cadrul Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, într-un episod al podcastului „FII Pregătit!”, realizat de Departamentul pentru Situații de Urgență.

România are aproximativ 12.000 de peșteri cunoscute, unul dintre cele mai valoroase patrimonii carstice din Europa, iar pentru intervențiile în caz de accident există în prezent zece Servicii Salvamont Salvaspeo acreditate la nivel județean.

Noutatea prezentată de cei doi specialiști este conexiunea video și de date realizată prin fibră optică și internet Starlink până la „punctul cald” unde este stabilizată victima. Stații de monitorizare cuplate la rănit transmit în timp real, direct din subteran, parametri vitali și EKG, alături de imagini video, către UPU Oradea. Salvaspeo caută în continuare finanțare pentru a face echipamentul mai compact și mai ușor de transportat pe trasee dificile.

„Punctul cald” este de fapt un adăpost improvizat, realizat cu folii de supraviețuire și o sursă de căldură — arzător sau lumânări rotunde — menit să prevină hipotermia, descrisă de Vietorisz și Frențiu drept cel mai mare pericol pentru un accidentat în peșteră, unde temperatura variază între 2 și 10 grade Celsius.

Cine devine salvator speolog

Pentru a deveni salvator de mediu subteran speologic este nevoie să ai peste18 ani, condiție fizică bună, lipsa antecedentelor penale și apartenența la un Serviciu Salvamont Salvaspeo județean. Parcursul pornește cu nivelul TSA1 (Tehnica Speologiei Alpine) la care înveţi tehnica parcurgerii peşterilor verticale (să foloseşti corzile, echipamentul speologic individual şi colectiv). continuă cu TSA2 la care se învaţă echiparea peşterilor verticale şi cum să conduci o echipă de începători în peşerile verticale. De predarea acestor tehnici se ocupă Şcoala Română de Speologie.

După absolvirea nivelului TSA2, cei care doresc să devină salvatori de mediu subteran speologic se pot adresa unui Serviciu de Salvare Speologică. Poţi să devii salvator de mediu subteran speologic şi să urmezi Şcoala Naţională Salvaspeo doar dacă eşti membru al unui Serviciu Salvamont, Salvaspeo din ţară. Cei care au deja pregătirea în domeniul speologic, sunt eligibili pentru a participa la Şcoala Naţională Salvaspeo, prima etapă, aceea de tehncian salvaspeo. Responsabilitaea nominalizării candidatului pentru şcoală îi revine consilierului tehnic judeţean, cel care conduce echipa salvaspeo din judeţul respectiv. Trebuie să fii şi acceptat de echipă ca fiind un bun practicant al speologiei.

În Bihor, principalele pepiniere de salvatori sunt cluburile de speologie Cristal Oradea și Speodava Ștei. Potrivit Adinei Vietorisz, fiecare tură de peșteră aduce experiență suplimentară echipei: „Cu fiecare tură de peșteră câștigă experiență, ceea ce ne ajută pe noi să clădim mai departe un salvator speolog bun, care poate fi acceptat de echipa noastră.”

Activitatea unui salvator de mediu subteran speologic nu se rezumă doar la peşteri ci şi la canioane unde tot tehnica salvaspeo se aplică, abruturi, avene, fisuri.

Pe partea de pregătire se desfăşoară anual exerciţii judeţene, regionale şi naţionale la care participă membrii echipelor Salvaspeo. Chiar dacă toţi salvatorii speologi sunt voluntari, aceştia participă activ la continua pregătire. De exerciţiile salvaspeo din judeţul Bihor se ocupă se ocupă Frenţiu Lucian şi Rus Tudor – directorii tehnici ai Salvaspeo România.

Anul acesta, după Şcoala Naţională Salvaspeo a avut loc un exerciţiu naţional la Peştera Topolniţa. Un exerciţiu se desfăşoară exact ca o acţiune de salvare, în peşteri în care se ştie că există flux turistic sau speologic, cu potenţial de risc, iar în urma intervenţiilor rezultă un plan de acţiune specific. După exerciţii, zonele dificile rămân echipate cu ancore de inox şi echipare de salvaspeo.

Desfășurarea unei intervenții

Orice club care organizează o tură de explorare notifică în prealabil serviciul județean Salvamont Salvaspeo, cu numărul persoanelor, peștera vizată și orele de prealarmă și alarmă. Dacă echipa nu iese la suprafață la ora stabilită, după una-două ore de așteptare se sună la 112. Recomandarea este ca o tură să aibă minimum patru persoane, astfel încât, în caz de accident, una să rămână cu victima, iar celelalte două să meargă după ajutor, semnalul de telefon lipsind complet în subteran.

La primirea alertei, serviciul județean mobilizează salvatorii disponibili prin grup de WhatsApp și trimite mai întâi o echipă de patrulă, care stabilizează victima, amenajează un punct cald și evaluează traseul de evacuare. Lângă gura peșterii se instalează un punct de comandă, unde salvatorii sosiți se înscriu, completează formularele și sunt repartizați în echipe, în funcție de calificare și starea fizică din acel moment. Prima echipă care intră este cea de ASV (asistență victimă), formată din salvatori speologi cu pregătire medicală sau, mai nou, medici urgentiști.

Comunicarea se realizează prin stații radio, dar și printr-un fir telefonic de aproximativ doi kilometri, la care se pot conecta telefoane cu baterie și microfon din orice punct al traseului, astfel încât punctul de comandă urmărește operațiunea în timp real. Evacuarea propriu-zisă se face pe tronsoane, victima fiind imobilizată pe targă și însoțită permanent de un membru al echipei ASV.

Cazuri extreme și cifre

Potrivit celor doi specialişti, primul accident de peșteră consemnat în România datează din 1951, soldat cu un deces; de atunci s-au înregistrat aproximativ 200 de accidente, provocate în principal de căderi de pietre, viituri, epuizare, hipotermie sau intoxicații cu monoxid de carbon.

Adina Vietorisz și Lucian Frențiu au amintit o intervenție de acum peste zece ani în Avenul Borțig din Padiș, unde un speolog polonez căzut la baza unui ghețar, cu multiple fracturi, a fost evacuat rapid pentru că echipa de salvatori se afla deja în zonă, la finalul unui exercițiu în Peștera Meziad.

În peșterile inundate, accesibile doar scafandrilor exploratori, intervin echipe specializate de scufundare, care necesită la rândul lor sprijin logistic pentru transportul echipamentului greu.

La nivel național, în serviciile Salvamont Salvaspeo activează peste 450 de voluntari. De exemplu, pentru un exercițiu de salvare cu targă de la cota -100, pe o galerie de 400 de metri, au fost mobilizați 50 de salvatori – 38 în subteran și 12 la suprafață.

Prevenție

Cei doi specialiști recomandă vizitatorilor peșterilor speo-turistice să meargă însoțiți de ghid, iar exploratorilor să se documenteze din timp asupra condițiilor din peșteră, să fie pregătită tehnic pentru peştera respectivă și să notifice serviciile Salvamont Salvaspeo despre planul turei.

Riscurile nu se limitează la subteran: și marșul de apropiere, pe munte, poate expune echipele la trăsnete, ploi torențiale sau căderi de pietre. „Buna pregătire a turei reduce mult riscul de producere a accidentelor”, au subliniat cei doi reprezentanți ai Salvaspeo România.