Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc miercuri „Nasterea Sfintei Fecioare Maria” sau Sfanta MariaMică, prima sărbătoare importantă după începerea noului an bisericesc.
Potrivit Sfintei Scripturi, în această zi s-a născut, la Nazaret, Sfânta Fecioară Maria, din părinţii Ioachim şi Ana. Biblia relatează că Ioachim şi Ana ajunseseră la adânci bătrâneţi şi nu aveau niciun copil. Şi pentru că la evrei exista credinţa că aceia care nu aveau copii erau oameni nevrednici şi neplăcuţi în faţa lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana erau defăimaţi. Lor li se refuzau până şi jertfele aduse la Templu. Ambii s-au rugat necontenit ca să aibă un copil. Cu toate acestea rugile nu le-au fost ascultate şi nici jertfele, primite. Astfel, Ioachim s-a retras în pustiu, unde s-a rugat şi a postit timp de 40 de zile.
Tradiţie populară
Pe de altă parte, Ana i-a făgăduit lui Dumnezeu că, dacă acesta o va binecuvânta cu un copil, îl va da să slujească în biserică. Dumnezeu s-a îndurat de ei şi le-a trimis pe îngerul Gavril să-i anunţe că va naşte un copil. „Vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Ea se va numi Maria”, i-a vestit îngerul Anei.
Aceştia şi-au respectat promisiunea făcută, aceea de a-şi închina pruncul Domnului. Astfel, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria este dusă la Templu, unde va rămâne până la vârsta de nouă ani.
În credinţa populară sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează începutul toamnei, când vremea se răceşte, păsările pleacă spre ţările calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ. Tot acum, începe şi sezonul culesului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!