Sâmbătă a debutat cea de-a treia ediție a evenimentului „Gusturi și tradiții de Bihor” în parcul Muzeului Ţării Crişurilor. Locul s-a umplut de arome, iar vizitatorii şi-au satisfăcut poftele culinare trecând de la un stand la altul, bucurându-se de produsele preparate după reţete vechi.
Sub privirile trecătorilor s-au pregătit celebrele plăcinte de Briheni, cu brânză de vacă sau cu spanac.
Pe pâinea cu brănză şi ceapă roşie s-a picurat clisă, în timp ce în ceaune fierbeau sarmalele cu păsat sau gulaşul cu fasole. Nu a fost de lepădat nici iahnia de fasole cu cârnaţi sau tocăniţa de pui cu găluşte, servite lângă o pâine proaspătă de Salonta. Lângă o porţie de mâncare a mers bine şi un pahar de vin, o pălincă bună sau o bere rece artizanală.
La preparat s-au încumetat, pe lângă profesionişti, şi elevi ai Colegiului Tehnic „Mihai Viteazul” din Oradea. Sâmbătă au pregătit sarmale cu păsat, şi scoverzi, iar duminică vor găti loşte cu curechi.
Cu alte cuvinte, s-a promovat mâncarea tradițională specifică Bihorului, bazată pe rețetele incluse în volumul „Rețete tradiționale de Bihor”, lansat la prima ediție și disponibil online. Din loc în loc, panourile cu feluri de mâncare precum plăcinta pe fer, cici de Bihor, zama de pătură pârgălită cu pitoance sau loşte cu curechi trimiteau prin codurile QR la site-ul cu ingrediente şi poveşti gastronomice.
Mulţi vizitatori au plecat acasă cu produse de calitate: costiţe de porc, cotlete, muşchiuleţ, untură sau şorici, brănzeturi pe alese, scoverzi cu dulceaţă, iaurt, siropuri sau sucuri naturale.
După zona gastronomică, sacoşele s-au putut umple cu produsele specifice toamnei, de la mere proaspete, struguri, roşii sau castraveţi, la must, zacuscă, dulceţuri sau siropuri. Nu au lipsit produsele apicole, cele de cătină sau aronia, şofranul, sărăţelele şi haioşele fragede.
Celor interesaţi, Tincău Teodor din Girişu de Criş le-a povestit despre calităţile şi efectele tămăduitoare ale uleiurilor presate la rece făcute de el, fie că sunt de floarea soarelui, rapiţă, în (de patru soiuri), dovleac sau de chimen. El le cultivă, şi tot el le procesează. Se mândreşte şi cu plantele de susan negru, fiind şi singurul din România, spune acesta, care are două recolte pe an.
Meşterii populari au pus la standuri jucării sau sacoşe croşetate, ii, zgărdane, sculpturi în lemn, icoane pictate sau instrumente muzicale.
Muzica populară a animat seara. Pe scena amplasată în parc, au urcat sâmbătă Ansamblul folcloric „Nuntașii Bihorului” din Oradea, Ansamblul folcloric slovac „Datelinka” și Ansamblul folcloric maghiar „Zajgo” din Săcueni.
Evenimentul „Gusturi şi tradiţii de Bihor” continuă şi duminică, între orele 13:00 – 21:30. Pe lângă experiențele gastronomice și meșteșugurile autentice, pe scenă vor veni de această dată în fața publicului Ansamblul folcloric Ardeleana din Tulca, Ansamblul folcloric „Floarea Barcăului” din Marghita, Ansamblul folcloric din Măgești şi Ansamblul folcloric „Lioara” din Oradea.
Evenimentul cu intrare liberă este organizat de Consiliul Județean Bihor, Agenția de Management al Destinației Bihor, Muzeul Țării Crișurilor Oradea Complex Muzeal, susținut de Visit Oradea, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bihor, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Agenția de Dezvoltare Durabilă Bihor, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Asociația „Valea Ierului”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!