În acest an s-au înscris 20 de cursanţi, pe patru nivele de instruire: TSA I (Modulul începători), TSA II (Modulul avansaţi), Perfecţionare Tehnică şi Iniţiatori. Cursanţii au fost instruiţi într-un cadru natural deosebit, în zona Padiş-Căput din Masivul Bihor, de către 10 cadre: iniţiatori, monitori şi instructori. Orele teoretice s-au ţinut la Pensiunea Apuseni din Boga, care a asigurat şi cazarea participanţilor.

În prima zi, după înscrieri, au avut loc prezentarea echipamentului individual, reglarea şi ajustarea lui pentru TSA I, examenul pentru TSA II şi verificările tehnice pentru Perfecționare şi Inițiatori. În cea de-a doua zi, cursanţii au învățat să urce și să coboare pe coardă, au învățat să se echipeze, să facă noduri şi să se pregătească pentru o tură de explorare. În paralel s-a mers cu pedagogia pentru nivelul Inițiatori, iar la nivelul Perfecționare s-au învăţat noi tehnici și metode de echipare a verticalelor în peşteră.

Foto: ARES

Au urmat apoi zilele de peşteră. Poligoanele folosite pentru învățarea tehnicilor de Speologie Alpină au fost: falezele din Poiana Ponor și faleza din Piatra Bulzului, Cetățile Ponorului, Peştera Neagră, Ghețarul de la Barsa, Avenul Borţig, Avenul Gemănata, Avenul Acoperit și Peştera Ferice. Instruirea în tehnicile speologice a fost asigurată de formatori, inițiatori, monitori și instructori ai ARES.

La nivelul TSA1 au fost prezenți 11 cursanţi, dintre care 9 au absolvit cursul. La TSA II s-au înscris 8 cursanţi, din care au absolvit 5, iar la modulul Perfecţionare Tehnică și Iniţiatori, respectiv la Modulul Pedagogic, s-au înscris câte o persoană, fiecare promovând examenul final. Cursanţii participanți la ediţia cu numărul 35 a Şcolii Naţionale de Speologie au fost independenţi sau membri ai cluburilor „Cristal” Oradea, „Focul Viu” Bucureşti, „Speodava” Ştei, „Silex” Braşov, Salvamont Bihor şi ISER Cluj-Napoca.

Tudor Marin, directorul şcolii între anii 2001-2021

Tudor Marin este din Bucureşti, dar a trăit o perioadă şi în Oradea. Este instructor de speologie, canyoning şi salvaspeo, respectiv consilier tehnic Salvaspeo Romania. În 1996 a câştigat titlul de vicecampion mondial la primul Campionat Internaţional de Tehnica Speologiei Alpine, desfășurat pe cel mai înalt pod natural din lume – Tian-Sheng-Ciao, Regiunea Guizhou din China, în cadrul expediţiei „Panxian 96”. Are la activ peste 20 de expediţii internaţionale. La cea de a 35-a ediţie a Şcolii Naţionale de Speologie a fost cadru tehnic. Tudor Marin a fost directorul şcolii între anii 2001-2021.

– Cum era Şcoala Română de Speologie în vremea când tu erai cursant?

Tudor Marin: În anii 1991-1993, când eu am fost cursant, existau condiţii mult mai vitrege de cazare, masa prin autogospodărire, dormit la cort, fără acces la apă curentă de spălat şi băut, nu aveam maşină şi pierdeam două zile să ajung din Bucureşti: două trenuri şi cel puţin două autobuze sau camioane de lemne ori basculante. Condiţiile meteo la fel de vitrege: ploaie şi frig în fiecare zi. Atelierele erau mai slab echipate, în general accesul la echipamente individuale şi colective era mult mai greu din punct de vedere financiar şi al găsirii lor, deplasarea la ateliere se facea numai pe jos, echipamentele individuale şi colective erau mult mai grele şi mai puţin eficiente. Însă numărul de cursanţi în anii 1991-1994 era foarte mare. Cred că maximul a fost de 100 de persoane. Entuziasmul era mai mare faţă de acum.

– Cum a fost în perioada în care ai fost director al şcolii, respectiv 20 de ani, între 2001 şi 2021?

Tudor Marin: Toate elementele de mai sus s-au îmbunătăţit. Am adoptat modelul Şcolii franceze de speologie, iar după 1998-1999 am început să mergem pe drumul nostru din punct de vedere al organizarii şi al tehnicii. În momentul actual există diferenţe, dar nu majore, între cele două şcoli.

În perioada în care am fost directorul școlii, am iniţiat colaborări cu multe ţări: Franţa, Belgia, Serbia (am organizat două stagii acolo), Turcia etc. Am fost parte şi din proiectul cu cele 10 meserii (instructor speologie, salvaspeo si canyoning, ghid canyoning, speologie şi pesteri amenajate, salvator speolog şi salvator scafandru speolog, speolog utilitar, însoţitor speolog), fiind implicaţi şi în partea de suport de curs şi certificare a primelor generaţii de speologi cu certificat profesional. Până în 2021, când am predat ştafeta către Manta Anamaria, şcoala a ajuns la perioada de maturitate. Din 2014 avem un manual valoros, care deja este epuizat de doi ani. Va trebui să tipărim o nouă ediţie.

Tudor Marin

– Cum ţi se pare şcoala acum?

Tudor Marin: În prezent, ştafeta a fost predată către noua generaţie, şcoala merge înainte, iar asociaţia este din ce în ce mai bine din punct de vedere organizatoric. Sunt mulţi paşi înainte şi în direcţia cea bună, dată de noul preşedinte al ARES – Manta Anamaria. Din păcate, a scăzut numărul de cursanţi, interesul pentru tineri fiind mult mai mic decât în urmă cu 35 de ani.

De asemenea, echipamentele au avansat, avem acces la ultimele tehnologii şi echipamente: corzi şi materiale „lejere”, scanere de tip Lidar, cartare electronică, fotografie cu diverse aparate performante, sisteme de iluminare cu led, care ajută foarte mult parcursul şi mai ales explorarea, bormașini cu acumulatori pentru a planta ancore… Toate condiţiile de desfăşurare ale Şcolii Naţionale de Speologie sunt net superioare faţă de acum 35 de ani. Diferenţa este de ani-lumină. În plus, drumul de acces spre Padiş este mult mai bun, iar asta ne ajută să ne deplasăm mai uşor la ateliere. Şi clima s-a schimbat drastic, este mult mai cald, nu mai plouă aproape deloc, ceea ce înseamnă că dispare pericolul de viitură.

Cadrele, la debutul ediţiei 35 Foto: ARES

– De ce crezi că a scăzut interesul tinerilor?

Tudor Marin: Consider că în primul rând interesul a scăzut pentru că nu este o activitate „la lumină”. Este underground, iar noi acum trăim în rândul tinerilor într-o era multimedia, guvernată de Instagram şi tic-tok, în care postezi instant şi arăţi la toată lumea ce ai făcut. În speologie, rezultatele apar mai greu şi este nevoie de muncă. Partea bună este că dacă continui să munceşti şi să fii serios, apar rezultate remarcabile: expediţii de explorare în zone extraordinare, descoperiri ştiinţifice, realizarea de imagini sau filme inedite etc.

– Ce a însemnat pentru tine să fii cadru la cea de-a 35-a ediţie?

Tudor Marin: Pentru mine, după 35 de ani de activitate speologică şi 31 de ani activitate de cadru, a fost o reală plăcere să particip la ȘNS 2025, să redescopăr locuri dragi mie, în care m-am format ca speolog şi ca om. De asemenea, contactul cu speologii tineri mă face încrezător în viitorul speologiei din România. Chiar dacă sunt poate mai puţini, sunt foarte bine pregătiţi, au cu ce şi îşi doresc foarte mult să depăşească generaţia mea!